O hexalogie (din greaca veche ἑξα- hexa-, "șase" și -λογία -logia, "discurs") este o operă compusă din șase părți distincte. [1]
Prima utilizare a cuvântului a apărut în limba germană, în comentariile criticului de artă August Bungert cu referire la opera muzicală a compozitorului Richard Wagner, mai exact la ciclul de opere intitulat Homerische Welt (Lumea lui Homer), bazate pe Iliada și Odiseea.en [2] De fapt, Wagner planificase două tetralogii legate între ele, sau chiar o octologie, legând Iliada sa precum și Odiseea sa muzicală, în succesiunea lor logică și temporală, dar operele a treia și a patra ale întregului octet planificat nu au mai fost niciodată compuse.
Referitor la folosirea pentru prima dată a cuvintelor pentalogie și hexalogie, ca o extensie logică a cuvintelor trilogie și tetralogie, folosite încă de grecii antici, referitor la seriile de piese de teatru jucate la Dionisia, Théophile Gautier este cel care le-a folosit prima dată în 1859.fr [3] Ulterior, în 1923, cuvântul hexalogie a fost folosit de un editor al operelor lui Johannes V. Jensen, cu referire la seria sa en The Long Journey.en [4]