Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors.
Please consider supporting us by disabling your ad blocker.
Argumentul designului defectuos
| Parte a a seriei despre |
| Ateism |
|---|
 |
| Concepte |
| Istorie |
| Argumente |
|
Paradoxul omniscienței |
| Diverse |
| Related concepts |
Argumentul designului defectuos, cunoscut și sub denumirea de argument disteleologic, este un argument împotriva existenței unui creator omnipotent și omnibenevolent, bazat pe ideea că o astfel de divinitate nu ar crea organisme cu design-uri percepute ca fiind suboptimale, așa cum se observă în natură.
Argumentul este formulat într-un mod logic de tip modus ponens: dacă „creația” conține numeroase imperfecțiuni, atunci teoria designului divin pare improbabilă ca explicație a originii existenței terestre. Totuși, susținătorii folosesc acest argument mai frecvent sub o formă mai slabă, nu pentru a demonstra inexistența lui Dumnezeu, ci mai degrabă ca o reducere la absurd (reductio ad absurdum) a argumentului designului. Argumentul designului susține că structura complexă a organismelor nu poate fi rezultatul întâmplării, implicând că un creator inteligent le-ar fi proiectat în mod deliberat.
Deși expresia „argumentul designului defectuos” nu este foarte răspândită, acest tip de raționament a fost prezentat sub diferite denumiri precum „design defectuos”, „design suboptimal”, „design neinteligent” sau „disteleologie/disteleologic”. Biologul secolului al XIX-lea, Ernst Haeckel, a aplicat termenul „disteleologie” pentru a descrie organele rudimentare care par inutile pentru viața unui organism.[1] În lucrarea sa din 1868 Natürliche Schöpfungsgeschichte (Istoria creației), Haeckel a dedicat un capitol acestui argument, propunând ironic „o teorie a nepotrivirii părților în organisme” ca o contra-ipoteză la vechea doctrină populară a armoniei părților.[1] În 2005, Donald Wise de la Universitatea din Massachusetts Amherst a popularizat termenul „design incompetent” (un joc de cuvinte bazat pe „design inteligent”), pentru a descrie aspectele naturii percepute ca defecte în design.[2]
Răspunsurile tradiționale ale teologilor creștini presupun, de obicei, că Dumnezeu a creat un univers perfect, dar că folosirea greșită de către omenire a liberului arbitru a dus la coruperea planului divin.[3][4][5]
- ^ a b Haeckel, Ernst (). The History of Creation. Appleton, New York: D. Appleton. p. 331.
- ^ Wise, Donald (). „"Intelligent" Design versus Evolution”. Science. AAAS. 309 (5734): 556–557. doi:10.1126/science.309.5734.556c. PMID 16040688.
- ^ Harry Hahne, The Corruption and Redemption of Creation: Nature in Romans 8, Volume 34
- ^ Gregory A. Boyd, God at War: The Bible & Spiritual Conflict
- ^ ed. Charles Taliaferro, Chad Meister, The Cambridge Companion to Christian Philosophical Theology, pages 160-161 - "Fundamental to the position is Augustine's view that the universe God created is good; everything in the universe is good and has good purpose [...]. [...] How did evil arise? It came about, he maintains, through free will. [...] some of God's free creatures turned their will from God, the supreme Good, to lesser goods. [...] It happened first with the angels and then [...] with humans. This is how moral evil entered the universe and this moral fall, or sin, also brought with it tragic cosmic consequences, for it ushered in natural evil as well."
Previous Page Next Page
حجة ضعف التصميم Arabic Unintelligent Design BAR নিম্নমানের নকশাভিত্তিক যুক্তি Bengali/Bangla Unintelligent Design German Argument from poor design English Argumento del mal diseño Spanish Diseinu kaskarraren argudioa EU برهان طراحی ضعیف FA Argument de la mauvaise conception French טיעון התכנון הלקוי HE
