Arthur Compton

Arthur Compton
Date personale
Nume la naștere	Arthur Holly Compton
Născut	10 septembrie 1892[10][11][12][13][14] Wooster⁠(d), Ohio, SUA[15]
Decedat	15 martie 1962 (69 de ani)[10][11][12][13][16] Berkeley, California, SUA[15]
Înmormântat	Wooster Cemetery[*][[Wooster Cemetery (cemetery in Wooster, Ohio, USA)|​]][17]
Cauza decesului	hemoragie cerebrală
Frați și surori	Karl Taylor Compton[*][[Karl Taylor Compton (fizician american)|​]]
Căsătorit cu	Betty Charity McCloskey[*][[Betty Charity McCloskey |​]]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	fizician cadru didactic universitar[*]​ fizician teoretician[*]​ fizician nuclearist[*]​
Limbi vorbite	limba engleză[18]
Activitate
Rezidență	Arthur H. Compton House[*][[Arthur H. Compton House (historic house in Illinois, United States)|​]]
Domeniu	fizică atomică
Instituție	Universitatea din Chicago Universitatea Washington din St. Louis[*]​ Massachusetts Institute of Technology
Alma Mater	Universitatea Princeton College of Wooster[*][[College of Wooster (private liberal arts college in Wooster, Ohio)|​]] Universitatea din Chicago Universitatea din Minnesota Bluffton University[*][[Bluffton University (Private not for profit university in Bluffton, Ohio)|​]]
Organizații	Academia de Științe din Berlin Academia Leopoldină Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Accademia Nazionale dei Lincei American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|​]][1] Asociația Americană pentru Progresul Științei[*]​[1] Societatea Americană de Fizică[1] Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​
Conducător de doctorat	Owen Willans Richardson Hereward Lester Cooke[*][[Hereward Lester Cooke (artist american)|​]][2]
Doctoranzi	Luis Walter Alvarez[2] Winston H. Bostick[*][[Winston H. Bostick (American Physicist (1916–1991))|​]] Piara Singh Gill[*][[Piara Singh Gill (fizician indian)|​]] Robert S. Shankland[*][[Robert S. Shankland (fizician american)|​]] Darol Froman[*][[Darol Froman |​]] Francis Rudolph Shonka[*][[Francis Rudolph Shonka (American physicist and inventor (1906–1970))|​]]
Cunoscut pentru	Împrăștiere Compton
Premii	Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]​ Bursă Guggenheim[*]​ (1926)[3] Premiul Nobel pentru Fizică (1927)[4][5] Medalia Hughes[*]​ (1940) medalia Matteucci[*]​ (1930) Premiul Rumford[*]​ (1926)[6] Medalia Röntgen[*]​ (1957) Franklin Medal[*][[Franklin Medal (science award by the Franklin Institute, Philadelphia)|​]] (1940) Richtmyer Memorial Lecture Award[*][[Richtmyer Memorial Lecture Award (American award in physics and science communication)|​]] (1941)[7] Guthrie Lecture[*][[Guthrie Lecture (British award in physics)|​]] (1935)[8] Fellow of the American Association for the Advancement of Science[*][[Fellow of the American Association for the Advancement of Science (program which recognizes scientists, engineers and innovators who have been recognized for their achievements across disciplines by the American Association for the Advancement of Science)|​]] Honorary Fellow of the Royal Society Te Apārangi[*][[Honorary Fellow of the Royal Society Te Apārangi (honorary Fellow of the Royal Society of New Zealand, distinct from elected fellows)|​]] (din 1934)[9]
Semnătură
Modifică date / text

Arthur Holly Compton (n. 10 septembrie 1892, Wooster^⁠(d), Ohio, SUA – d. 15 martie 1962, Berkeley, California, SUA) a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1927) pentru descoperirea efectului care îi poartă numele,^[19] și care demonstrează natura de particulă a radiației electromagnetice. La vremea aceea, a fost o descoperire senzațională: natura de undă a luminii fusese bine demonstrată, dar ideea că lumina poate avea și proprietăți de undă, și proprietăți de particulă nu era ușor de acceptat. El este cunoscut și drept conducător al Laboratorului Metalurgic al Proiectului Manhattan, și a ocupat postul de cancelar al Universității Washington din St. Louis^⁠(d) între 1945 și 1953.

În 1919, Compton a primit unul din primele fellowshipuri ale National Research Council^⁠(d), prin care studenții puteau studia în străinătate. El a ales să meargă la Laboratorul Cavendish^⁠(d) al Universității Cambridge din Anglia, unde a studiat împrăștierea^⁠(d) și absorbția^⁠(d) radiațiilor gamma. Alte cercetări în aceste direcții au dus la descoperirea efectului Compton. El a utilizat radiațiile X pentru a investiga feromagnetismul, concluzionând că acesta este rezultatul alinierii spinilor electronilor^⁠(d), și a studiat radiațiile cosmice, descoperind că ele sunt alcătuite în principal din particule încărcate pozitiv.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Compton a fost o figură importantă a Proiectului Manhattan, care a dezvoltat primele arme nucleare. Rapoartele sale au avut mare importanță la lansarea proiectului. În 1942, a devenit șef al Laboratorului Metalurgic, responsabil de producerea reactorilor nucleari care să transforme uraniul în plutoniu, găsind modalități de a separa plutoniul de uraniu și de a proiecta o bombă atomică. Compton a supervizat crearea de către Enrico Fermi a lui Chicago Pile-1^⁠(d), primul reactor nuclear, care a intrat în funcțiune la 2 decembrie 1942. Laboratorul Metalurgic a fost responsabil și cu proiectarea și operarea Reactorului X-10 Graphite^⁠(d) de la Oak Ridge^⁠(d). Producția de plutoniu în reactorii din complexul Hanford^⁠(d) a început în 1945.

După război, Compton a devenit cancelar al Universității Washington din St. Louis. În timpul când a deținut această funcție, universitatea a desegregat diviziile de studii de licență, a numit prima femeie-profesor universitar titular, și a înscris un număr-record de studenți după întoarcerea veteranilor de război în Statele Unite.