Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors.
Please consider supporting us by disabling your ad blocker.
Arthur Schopenhauer
| Arthur Schopenhauer | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Gdańsk, Polonia-Lituania[6] |
| Decedat | (72 de ani)[1][2][3][4][7] Frankfurt am Main, Confederația Germană[8][9][10] |
| Înmormântat | Cimitirul Central din Frankfurt[*][8] |
| Cauza decesului | cauze naturale (insuficiență respiratorie) |
| Părinți | Heinrich Floris Schopenhauer[*] Johanna Schopenhauer[*] |
| Frați și surori | Adele Schopenhauer[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Prusiei |
| Religie | ateism[11] |
| Ocupație | cadru didactic universitar[*] filozof scriitor muzicolog[*] traducător |
| Limbi vorbite | limba germană[2][12] limba franceză |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Arthur Schopenhauer (pronunția germană: ˈaʁtʊʁ ˈʃoːpn̩haʊ̯ɐ) (n. , Gdańsk, Polonia-Lituania – d. , Frankfurt am Main, Confederația Germană) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. Este cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa din 1818 Lumea ca voință și reprezentare (extinsă în 1844), unde caracterizează lumea fenomenelor ca un produs al unei voințe metafizice oarbe și insațiabile.[13][14] Construind la idealismul transcendental al lui Immanuel Kant, Schopenhauer a dezvoltat un sistem etic ateist, nonteist și metafizic, care respinge ideile contemporane ale idealismului german.[15] A fost printre primii gânditori din filozofia occidentală care a împărtășit și a afirmat aspecte semnificative ale filozofiei asiatice, ca asceza și noțiunea de lume ca aspect. Opera sa a fost descrisă ca o manifestare exemplară a pesimismului filosofic.
Deși opera sa nu a reușit să obțină o atenție substanțială în timpul vieții sale, Schopenhauer a avut un impact postum în diferite discipline, inclusiv filozofie, literatură și știință. Scrierile sale despre estetică, morală și psihologie au influențat gânditorii și artiștii de-a lungul secolelor XIX și XX. Printre cei care au citat influența sa s-au numărat filosofii Friedrich Nietzsche, Ludwig Wittgenstein și Anthony Ludovici, oamenii de știință Erwin Schrödinger și Albert Einstein, psihanaliștii Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, și scriitori ca Mihai Eminescu, Lev Tolstoi, Thomas Mann, George Bernard Shaw, Joaquim Maria Machado de Assis, Jorge Luis Borges, și Samuel Beckett.
- ^ a b Arthur Schopenhauer, Frankfurter Personenlexikon, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b Arthur Schopenhauer, Internet Philosophy Ontology project, accesat în
- ^ Arthur Schopenhauer, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ „Arthur Schopenhauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Arthur Schopenhauer, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Find a Grave, accesat în
- ^ „Arthur Schopenhauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Шопенгауэр Артур, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ https://www.google.nl/books/edition/Historical_Dictionary_of_Schopenhauer_s/aJX4CwAAQBAJ?hl=en&gbpv=1&dq=schopenhauer+%22sensu+proprio%22&pg=PA211&printsec=frontcover Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Arthur Schopenhauer (). Essays and Aphorisms. Penguin Classics. p. 23. ISBN 978-0-14-044227-4.
- ^ The Oxford Encyclopedic English Dictionary. 'Schopenhauer': Oxford University Press. 1991. p. 1298. ISBN: 978-0-19-861248-3.
- ^ Arthur Schopenhauer, The World as Will and Representation, Vol. 1, trans. E. Payne, (New York: Dover Publishing Inc., 1969), Vol. 2, Ch. 50.
Previous Page Next Page
