Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors.
Please consider supporting us by disabling your ad blocker.
Economia Chinei
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Economia Chinei | |
 Pudong în Shanghai | |
| Monedă | Renminbi (RMB); unitate: Yuan (CNY) |
|---|---|
| Rată de schimb fixă | USD = 6.458843 RMB (media în 2011) |
| An fiscal | Anul calendaristic 1 ianuarie - 31 decembrie |
| Organizații comerciale | WTO, APEC, G-20 și altele |
| Statistici | |
| PIB | 7,301 triliarde de $(nominal: 2; est. 2011)[1] 11,31 triliarde de $(PAC: 2; 2011)[2] |
| Creșterea PIB | 9.5% (G20: 2; 2011)[5] |
| PIB pe cap de locuitor | 5.184 $ (nominal: 90; 2011)[2] $8.394 (PAC: 90; 2011)[2] |
| PIB pe sector | industrie (46,8%), servicii (43,6%), agricultură (9,6%) (est. 2010) |
| Inflație | 5,4% est. 2011[3] |
| Coeficientul lui Gini | 41,5 |
| Forță de muncă | 780 de milioane (1; 2010) |
| Forța de muncă după ocupație | agricultură (39,5%), industrie (27,2%), servicii (33,2%) (2008) |
| Șomaj | 4,2% (iulie 2010)[4] |
| Salariul mediu brut | 4.260 $(2010)[6] |
| Principalele industrii | extragerea și procesarea minereului de fier, oțel, aluminu și a altor minerale, cărbune; construcția de mașinării; armament; textile și haine; petrol; ciment; chimicale; îngrășăminte; încălțăminte, jucării și electronice; alimentară; echpament de transport (automobile, vagoane și locomotive, vase și avioane); echipament de telecomunicații, sateliți |
| Comerț exterior | |
| Export | 1.581 triliarde de $ (2010) |
| Bunuri exportate | mașinări, produse de îmbrăcăminte, încălțăminte, oțel și fier, electronice, echipamente medicale și optic |
| Parteneri de export | SUA 20,03%, Hong Kong 12,03%, Japonia 8,32%, Coreea de Sud 4,55%, Germania 4,27% (2009) |
| Import | 1.327 triliarde de $ (2010) |
| Bunuri importate | mașinării, petrol, echipamente medicale și optice, minereu de fier, gaze naturale, materiale plastice și chimicale |
| Parteneri de import | Japonia 12,27%, Hong Kong 10,06%, Coreea de Sud 9,04%, SUA 7,66%, Taiwan 6,84%, Germania 5,54% (2009) |
| Investiții străine directe | 100 miliarde de $ (2010) |
| Datorie externă brută | 406,6 miliarde de $ (22nd; 2010) |
| Finanțe publice | |
| Datorie publică | 17,5% din PIB (112; 2010) |
| Venituri publice | 1,149 triliarde de $ (2010) |
| Cheltuieli publice | 1,27 triliarde de $ (2010) |
| Ajutor economic | primit: $1,12 per capita (2008)[7] |
| Rating de creditare | AA- (domestic) AA- (străin) AA- (T&C) (Standard & Poor's)[8] |
| Rezerve | 3,20 triliarde de $ (1; 2011) |
| Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani | |
Modifică text  |
|
Economia Republicii Populare Chineze este a doua economie națională la nivel mondial (urmându-i Statele Unite ale Americii și fiind urmată de Japonia). Totodată, aceasta este economia majoră cu cea mai rapidă creștere, cu o medie a procentului de creștere de 10% pe parcursul ultimilor 30 de ani.
Dezvoltarea economică în China are loc sub conducerea Partidului Comunist Chinez în baza planurilor cincinale. În urma tempourilor de creștere ecomonică rapidă, guvernul a hotărât să mențină creșterea în jurul a 8-9 % pe an. Cu ajutorul investițiilor externe, din care aproximativ 80% sunt investițiile chinezilor cu trai permanent peste hotare, conform planurilor PCC în 2010 economia Chinei ar trebui să întreacă economia SUA.
În primele etape creștererea economică s-a datorat agriculturii, care a fost scutită de multe limitări impuse în epoca Mao. Partidul încuraja producția, manufactura la scară largă. Astfel în țară au apărut numeroase manufacturi, care creau un deficit de resurse datorită utilizării iraționale. Întreprinderile de stat rămâneau adesea falimentare. Ca să facă față schimbărilor de structură, guvernul reformează sistemul educațional, trimite studenții peste hotare, în special Japonia și SUA, favorizează importul de tehnologii. Are loc dezvoltarea tehnologiilor informaționale, telecomunicațiilor, biotehnologiilor, sectorului medical. În districtul Haidian, la nord de Beijing a fost creată Silicon Valley chineză. Dezvoltarea economică are și efecte secundare, în zonele rurale, nivelul șomajului depășește de 2 ori indicii oficiali de 4,6 %. Neoficial, China favorizează emigrația.
China este cel mai mare exportator mondial[9], livrând în anul 2008 bunuri în valoare de 1.430 miliarde dolari, față de Germania care a livrat bunuri în valoare de 1.470 miliarde dolari.[9]
- ^ National Economy Maintained Steady and Fast Development in the Year of 2011, China NBS, accesat în 17 ianuarie 2012 Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ a b c „Report for Selected Countries and Subjects”. International Monetary Fund. Accesat în 19 ianuarie 2012. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ „CIA - The World Factbook”. Cia.gov. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Theglobeandmail.com”. Theglobeandmail.com. Accesat în .
- ^ „GDP - real growth rate”. CIA. Arhivat din original la 2017-07-01. Accesat în 3 ianuarie 2012. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ „China still a developing nation|Op-Ed Contributors”. chinadaily.com.cn. . Accesat în .
- ^ „2008”. Data.worldbank.org. Accesat în .
- ^ „Sovereigns rating list”. Standard & Poor's. Accesat în .
- ^ a b RP Chineză a devenit cel mai mari exportator din lume, depășind Germania Arhivat în , la Wayback Machine., 24 august 2009, capital.ro, accesat la 9 septembrie 2009
Previous Page Next Page
اقتصاد الصين Arabic Çin iqtisadiyyatı AZ Икономика на Китай Bulgarian চীনের অর্থনীতি Bengali/Bangla Economia de la República Popular de la Xina Catalan Ekonomika Čínské lidové republiky Czech Kinas økonomi Danish Wirtschaft der Volksrepublik China German Οικονομία της Κίνας Greek Economy of China English
