Edward Teller

Edward Teller
Edward Teller ca director al Laboratorului Național Lawrence, Livermore, 1958
Date personale
Născut	15 ianuarie 1908[9][10][11][12][13] Budapesta, Austro-Ungaria[14][15]
Decedat	9 septembrie 2003 (95 de ani)[16][10][11][12][9] Stanford, Comitatul Santa Clara, California, SUA[17][18]
Părinți	Teller Miksa[*][[Teller Miksa (Hungarian legal author, jurist (1871-1950))|​]]
Căsătorit cu	Schütz-Harkányi Auguszta Mária[*][[Schütz-Harkányi Auguszta Mária (American scientist)|​]] (24 februarie 1934–4 iunie 2000)[19]
Cetățenie	Ungaria[20]  Statele Unite ale Americii[21][22]
Religie	iudaism agnosticism
Ocupație	fizician nuclearist[*]​ autor de non-ficțiune[*]​ cadru didactic universitar[*]​ fizician teoretician[*]​ inventator fizician
Limbi vorbite	limba maghiară limba engleză[11][23]
Activitate
Rezidență	Statele Unite ale Americii
Domeniu	fizică teoretică
Număr Erdős	3
Instituție	Universitatea Berkeley din California Universitatea din Chicago Universitatea Georg-August din Göttingen
Alma Mater	Universitatea Leipzig Universitatea Georg-August din Göttingen budapesti Fasori Evangélikus Gimnázium[*][[budapesti Fasori Evangélikus Gimnázium (high school in Budapest District VII in Hungary)|​]]
Organizații	Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​[1] Academia Maghiară de Științe Académie internationale des sciences moléculaires quantiques[*][[Académie internationale des sciences moléculaires quantiques (organization devoted to applying quantum physics to chemistry)|​]] Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Asociația Americană pentru Progresul Științei[*]​[1]
Conducător de doctorat	Werner Heisenberg[2] Friedrich Hund[*]​[2]
Doctoranzi	Chen Ning Yang Lincoln Wolfenstein[*][[Lincoln Wolfenstein (American particle physicist (1923-2015))|​]][3] Hans-Peter Dürr[*]​[3] Suresh V. Lawande[*][[Suresh V. Lawande (Ph.D. University of California, Davis 1969)|​]][3] Boris Jacobsohn[*][[Boris Jacobsohn (physicist)|​]] Walter Selove[*][[Walter Selove (fizician american)|​]][4]
Premii	Premiul Harvey[*]​ (1975)[5] Albert Einstein Award[*][[Albert Einstein Award (award in theoretical physics)|​]] (1958) Medalia Prezidențială pentru Libertate[*]​ (2003) Eringen Medal[*][[Eringen Medal (American award in engineering science)|​]] (1980)[6] Enrico Fermi Award[*][[Enrico Fermi Award (award conferred by the United States Department of Energy)|​]] (1962)[7] Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*]​ (1982) Premiul Ig Nobel cetățean de onoare al municipiului Budapesta[*]​ (2012) Remsen Award[*][[Remsen Award (award of American Chemical Society, Maryland section)|​]] (1959)[8]
Semnătură
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Edward (Ede) Teller (n. 15 ianuarie 1908, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 9 septembrie 2003, Stanford, Comitatul Santa Clara, California, SUA) a fost un fizician teoretician evreu-american, originar din Ungaria, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și supranumit „părintele bombei cu hidrogen”, deși el a respins această caracterizare „de prost gust”^[24]), membru al Academiei Americane de Arte și Științe (AAAS)^⁠(d).

Profesor la Universitatea George Washington, Universitatea Chicago, Universitatea din California - Davis^⁠(d), Universitatea din California - Berkeley, Laboratorul Național Lawrence Livermore (Universitatea din California), Institutul Hoover^⁠(d), University College London, Universitatea Tel Aviv ș.a., Teller a adus contribuții în fizica nucleară și moleculară, în spectroscopie (efectele Jahn-Teller^⁠(d) și Renner-Teller^⁠(d)) și fizica suprafețelor, și a dezvoltat teoria lui Enrico Fermi privind dezintegrarea beta (sub forma tranzițiilor Gamow-Teller). Ca membru al Proiectului Manhattan a participat la crearea bombei atomice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Renumele mondial l-a căpătat atât pentru rolul său în dezvoltarea schemei Teller–Ulam^⁠(d) (a bombei cu hidrogen), cât și pentru îndelungata colaborare din cadrul Laboratorului Național Lawrence din Livermore^⁠(d) (LLNL), al cărui director și cofondator a fost^A.

Mărturia sa din anul 1954 la anchetarea fostului său coleg și șef de la Los Alamos, J. Robert Oppenheimer, care fusese acuzat de simpatii pro-comuniste și de lipsă de loialitate față de Statele Unite, i-a atras antipatii și desolidarizări din partea unora dintre foștii săi colegi din Proiectul Manhattan.