Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în 2005 |
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Ido Ido | |
Creator | Louis de Beaufront, Louis Couturat |
---|---|
Data creării | 1907 |
Număr de vorbitori | 100 - 200 |
Limbă-mamă | Esperanto |
Clasificare | |
limbi artificiale | |
Statut oficial și codificare | |
Organ de reglementare | Uniono por la Linguo Internaciona Ido |
ISO 639-1 | io |
ISO 639-2 | ido |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | ido |
Limba oficială Limba vorbită Limba regională | |
Puteți vizita Wikipedia în Ido. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Ido este o limbă artificială derivată din Esperanto.
Ar fi foarte util dacă am putea vorbi cu oameni din alte țări sau coresponda cu aceștia la fel cum o facem cu oamenii din propria noastră țară. Foarte des însă, bariera lingvistică îngreunează acest lucru făcându-l chiar imposibil.
Mulți oameni văd soluția acestei probleme în învățarea limbii engleze. În mod cert engleza este cea mai răspândită limbă în lume. Cu toate acestea, învățarea limbii engleze necesită mult timp și presupune o anumită înclinație. În plus, limba engleză este departe de a fi vorbită în toată lumea.
Mai mult, fiind limba oficială a anumitor țări, engleza nu este o limbă neutră. Acceptarea limbii engleze ca limbă universală ar reprezenta o soluție atractivă pentru vorbitorii nativi ai acestei limbi, însă pentru francezi, de exemplu, altfel ar sta lucrurile.
De aceea Organizația Națiunilor Unite are cinci limbi oficiale iar UNESCO opt. Uniunea Europeană are un număr și mai mare de limbi oficiale și cheltuie foarte mulți bani pentru traduceri și interpretări. Chiar dacă engleza și franceza sunt limbile vorbite cu preponderență în Uniunea Europeană, germanii cer acum ca limba germană să fie utilizată mai mult.
Soluția la această problemă este folosirea unei limbi inventate, universale și neutre cum ar fi Esperanto sau Ido. Un asemenea limbaj nu ar înlocui limbile naturale (aceasta ar însemna vandalism) ci ar fi folosit ca punte de legătură între oameni care altfel nu ar putea comunica. Aceasta ar fi o soluție de compromis care prezintă puține avantaje (poate chiar nici unul) pentru diferitele grupuri implicate.
Limba aleasă nu ar trebui să facă exces de termeni artificiali. Vocabularul ar trebui să fie bazat pe limbile existente (câteva dintre cele care au multe cuvinte în comun, în ciuda ortografiei și pronunției diferite). Gramatica ar trebui să fie cât mai simplă cu putință, fără toate excepțiile și idiomurile care îl suprasolicită pe cel care studiază limbile naționale existente.