Irlanda | |||||
Ireland (engleză) Éire (irlandeză) | |||||
| |||||
Deviză: Jump into Ireland | |||||
| |||||
Geografie | |||||
---|---|---|---|---|---|
Suprafață | |||||
- totală | 70,273 km² (locul 117) | ||||
Apă (%) | 2,00% | ||||
Cel mai înalt punct | Carrauntoohil (1.038,6 m) | ||||
Cel mai jos punct | An Slaba Thuaidh[*] (−3 m) | ||||
Cel mai mare oraș | Dublin | ||||
Vecini | Regatul Unit Irlanda de Nord | ||||
Fus orar | UTC | ||||
Ora de vară | UTC+1 (UTC+1) | ||||
Populație | |||||
Densitate | 65,6 loc/km² | ||||
- Estimare 2022 | 5.149.139 | ||||
Limbi oficiale | Irlandeza, Engleza[1] | ||||
Etnonim | irlandezi (pl.) irlandez (masc.) irlandeză (fem.) | ||||
Guvernare | |||||
Sistem politic | Republică parlamentară | ||||
Președinte(d) | Michael D. Higgins | ||||
Taoiseach | Simon Harris[*] | ||||
Legislativ | Oireachtas | ||||
Camera superioară | Seanad | ||||
Camera inferioară | Dáil | ||||
Capitala | Dublin | ||||
Istorie | |||||
Independență față de Regatul Unit | |||||
Economie | |||||
PIB (PPC) | 2016 | ||||
- Total | $272,867 miliarde[2] | ||||
- Pe cap de locuitor | $58,373[2] (locul 11) | ||||
PIB (nominal) | 2016 | ||||
- Total | $254.596 miliarde[2] (locul 42) | ||||
- Pe cap de locuitor | (locul 14)$54,464[2] | ||||
Gini (2014) | 30.0[4] (mediu) | ||||
IDU (2015) | 0.916 [3] (foarte mare) (locul 6) | ||||
Monedă | Euro (EUR ) | ||||
Coduri și identificatori | |||||
Cod CIO | IRL | ||||
Cod mobil | 272 | ||||
Prefix telefonic | 353 | ||||
ISO 3166-2 | IE | ||||
Domeniu Internet | .ie, .eu1 | ||||
1 Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Irlanda face parte | |||||
Prezență online | |||||
site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text |
Irlanda (în engleză Ireland, în irlandeză Éire, /ˈeːɾʲə/ ( audio)), denumită și Republica Irlanda (în engleză Republic of Ireland, în irlandeză Poblacht na hÉireann), este un stat suveran aflat în Europa de Vest, ocupând circa cinci șesimi din insula Irlanda. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Dublin, aflat în estul insulei, a cărei arie metropolitană găzduiește aproximativ un sfert din cei 4,6 milioane de locuitori ai țării. Țara are frontieră terestră numai cu Irlanda de Nord, țară componentă a Regatului Unit, restul limitelor țării fiind țărmul Oceanului Atlantic, la sud aflându-se Marea Celtică, la sud-est Canalul Sfântul Gheorghe, și la est Marea Irlandei. Statul este guvernat ca republică parlamentară unitară,[6] șeful statului fiind un președinte ales direct. Șeful guvernului, Taoiseach, este numit în funcție de camera inferioară a parlamentului, Dáil Éireann.
După Războiul Irlandez de Independență, urmat de tratatul anglo-irlandez, Irlanda a obținut independența față de Regatul Unit sub numele de Statul Liber Irlandez în 1922. Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit, prin ceea ce s-a numit Ulster Month. La început dominion în cadrul Commonwealth-ului, Statul Liber a obținut recunoașterea oficială a deplinei independențe legislative din partea guvernului britanic prin statutul de la Westminster din 1931. O nouă constituție(en)[traduceți] a fost adoptată în 1937, prin care numele statului a devenit Irlanda. În 1949, restul îndatoririlor regelui — definite prin Legea Autorității Executive în Relațiile Externe din 1936 — au fost înlăturate, iar Irlanda s-a declarat republică conform Legea Republicii Irlanda din 1948(en)[traduceți]. Statul nu a avut relații formale cu Irlanda de Nord de-a lungul a mare parte din secolul al XX-lea, dar din 1999 cele două au cooperat pe mai multe domenii în cadrul Consiliului Ministerial Nord-Sud(en)[traduceți] înființat prin Acordul din Vinerea Mare.
Irlanda este printre cele mai bogate țări din lume după PIB-ul pe cap de locuitor.[7] După ce a aderat la predecesoarea Uniunii Europene, denumită Comunitatea Economică Europeană, în 1973, Irlanda a pus în aplicare politici economice liberale care au dus la o creștere economică rapidă, ajungând la un nivel considerabil de prosperitate între 1995 și 2007, timp în care a fost denumită „Tigrul Celtic”. Creșterea a fost oprită de o criză financiară(en)[traduceți] izbucnită în 2008, în conjuncție cu recesiunea economică globală(en)[traduceți].[8][9]
În 2011 și în 2013, Irlanda s-a clasat pe locul al șaptelea în lume ca grad de dezvoltare în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane al ONU.[10] Ea are bune performanțe conform mai multor metrici, între care libertatea presei, libertatea economică și libertatea civilă. Irlanda este membră a Uniunii Europene și este membră fondatoare a Consiliului Europei și al OECD. Ea urmează o politică de neutralitate prin nealiniere, nefiind membră NATO,[11] deși participă la Parteneriatul pentru Pace.
|title=
(ajutor)
Since 1937, Ireland has been a parliamentary republic, in which ministers appointed by the president depend on the confidence of parliament