Julius Popper | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 15 decembrie 1857 București |
Decedat | 5 iunie 1893 Buenos Aires |
Cauza decesului | dubioasă: stop cardiac (posibilă ucidere/sinucidere) |
Părinți | Naftalí C. Popper (1820-1891) și Perla (Pepi) Popper |
Cetățenie | otomană argentineană |
Religie | iudaică |
Ocupație | inginer, geolog, explorator și cartograf |
Limbi vorbite | limba română[1] limba engleză |
Activitate | |
Domiciliu | 1. Buenos Aires 2. Țara de Foc - El Páramo-Río Grande |
Educație | Franța-Paris: Școala Națională de Poduri și Șosele-inginer de mine, Sorbona-fizica, chimia, meteorologia, geologia, geografia și etnografia |
Alma mater | Franța-Paris: Școala Națională de Poduri și Șosele, Sorbona |
Ani de activitate | 15 (1878-1893) |
Lucrări remarcabile | 1. planificarea și sistematizarea orașului Havana 2. programul de urbanizare a orașului New Orleans 3. colonizatorul Patagoniei. |
Cunoscut pentru | - Explorator, - „Conchistadorul român al Patagoniei”, - Membru al Institutului Argentinian de Geografie (în spaniolă Instituto Geográfico Argentino), - Membru corespondent al Societății Regale de Geografie de la București. |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Julius Popper (n. , București, Țara Românească – d. , Buenos Aires, Argentina) a fost un inginer, cartograf și explorator evreu-român și cetățean al Imperiului Otoman. Pentru activitățile sale de exploatări aurifere, cartografiere, colonizare și organizare civică a Țării de Foc, determinante pentru definitivarea situației geo-politice până în prezent, a fost supranumit „Conchistadorul român al Patagoniei”.[2]