Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors.
Please consider supporting us by disabling your ad blocker.
Klaus Iohannis
.jpg)
Klaus Werner Iohannis (în germană: Johannis,[14] n. , Sibiu, România) este un politician și fost profesor de fizică, care ocupă funcția de președinte al României din data de 21 decembrie 2014.
Iohannis este al patrulea președinte etnic german dintr-un stat din Europa Centrală și de Est după căderea Cortinei de Fier, după Rudolf Schuster din Slovacia respectiv Ferenc Mádl și Pál Schmitt din Ungaria. Totodată, Iohannis este singurul președinte din istoria postdecembristă a României care nu a fost anterior membru al Partidului Comunist Român (PCR), însă a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) în liceu, ca pionier.[15] De asemenea, în presa românească a existat o controversă în trecutul relativ recent privind o potențială colaborare a acestuia cu Securitatea în România comunistă.[16]
Iohannis a fost profesor de fizică[17] și inspector școlar în județul Sibiu înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu (cunoscut de asemenea în germanǎ ca Hermannstadt) în anul 2000, funcție în care a fost reales în 2004, 2008 și 2012, cu scoruri electorale covârșitoare, de fiecare dată candidând din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR). În 2007, Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană, lui Iohannis fiindu-i atribuit meritul de a fi modernizat infrastructura și a fi pus în valoare potențialul economic, cultural, istoric și turistic al orașului. De asemenea, municipiul Sibiu a fost ajutat să obțină acest statut și de către Marele Ducat al Luxemburgului respectiv orașul Luxemburg cu care a împărțit acest titlu onorific la nivel european în anul 2007 (Luxemburg fiind la a doua sa ediție anuală culturală europeană atunci, prima dată acordându-i-se acest titlu în anul 1995).
În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de către Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția de premier, însă președintele de atunci, Traian Băsescu, a refuzat să-l nominalizeze în favoarea lui Lucian Croitoru (independent), al cărui guvern însă nu a fost susținut ulterior în parlament.
În 2013, Iohannis a devenit membru PNL (la invitația fostului lider al partidului de atunci, mai precis Crin Antonescu) dobândind de asemenea funcția de prim-vicepreședinte al partidului ulterior, iar la data de 28 iunie 2014 a devenit președintele acestuia. Un membru notoriu al Uniunii Social-Liberale (USL), Johannis a fost respins ca vicepremier/vice-prim-ministru de fostul prim ministru și aliat politic de coaliție din PSD Victor Ponta în 2014, motiv care a produs desființarea fostei alianțe social-liberale în acel an.[18] În scurtul său mandat de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni prin absorbție între cele două partide. Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul Partidului Social Democrat (PSD) și prim-ministrul atunci în funcție, Victor Ponta.
La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2019, candidând din partea PNL cu sprijinul FDGR/DFDR, fiind susținut de asemenea de Partidul Mișcarea Populară (PMP) precum și de Alianța 2020 USR–PLUS în turul al doilea, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei Partidului Social Democrat (PSD), Viorica Dăncilă, atunci prim-ministru.[19] A fost cea mai mare victorie prezidențială anti-PSD și, totodată, cea mai categorică victorie a unui candidat în cadrul alegerilor prezidențiale din România de la Ion Iliescu (în 1990 și în 2000) până în prezent. Pe durata celui de-al doilea mandat prezidențial însă, Klaus Johannis a devenit unul dintre cei mai nepopulari și antipatizați președinți români, conform anumitor comentatori politici și a unor sondaje de opinie, având o rată de dezaprobare de 90% pe final de mandat, mai mare chiar și decât a predecesorului său, Traian Băsescu, pe finalul celui de-al doilea mandat prezidențial al acestuia.[20][21][22][23][24] De asemenea, cele două mandate prezidențiale ale lui Klaus Johannis, în special cel de-al doilea, au fost des, aspru și legitim criticate de fostul electorat al acestuia, fiind acuzat de către acesta din urmă precum și de foștii săi aliați politici de trădare, în special de fostul președinte PNL, Ludovic Orban.[25][26][27] De asemenea, Dominic Fritz (USR, actualul primar al municipiului Timișoara) a denumit poziționarea politică ulterioară a lui Iohannis drept sfidare față de milioane de români care l-au votat anterior.[28]
- ^ „Iohannis a depus jurământul în Parlament: "Voi fi președintele tuturor românilor. Nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție". Iohannis a primit Colanul de aur al Ordinului”. Mediafax. .
- ^ „FDGR pe scurt”. Forumul Democrat al Germanilor din România. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Adrian Popescu (). „Doctorul Paul Jurgen Porr, succesorul lui Klaus Iohannis la conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România”. Gândul.
- ^ Andi Manciu (). „Klaus Iohannis, noul PREȘEDINTE al PNL: "Invit în partid pe cei care au crezut că le va fi mai bine afară"”. Mediafax.
- ^ Raluca Pantazi (). „Cine este Alina Gorghiu, noul președinte al Partidului Național Liberal”. HotNews.ro.
- ^ Andi Manciu (). „Iohannis: Mi-am anunțat demisia din PNL. Mulțumesc pentru că am avut onoarea să fiu președintele PNL”. Mediafax.
- ^ https://www.rador.ro/2019/11/21/handelsblatt-cu-un-presedinte-conservator-romanii-spera-intr-un-viitor-mai-bun/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.efe.com/efe/english/world/conservative-klaus-iohannis-wins-re-election-as-romania-s-president/50000262-4118468 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.faz.net/aktuell/politik/ausland/europa/klaus-johannis-gewinnt-praesidentenwahl-2014-in-rumaenien-13270731.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Klaus Werner Johannis, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Klaus Johannis, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Bürgerpräsident mit deutschen Tugenden (în germană), accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ de Norbert Mappes-Niediek (), „Präsidentenwahl Rumänien: „Guter Rumäne" gegen „echter Rumäne"”, Frankfurter Rundschau, accesat în
- ^ „Klaus Iohannis, despre cele 6 case pe care le deține”. B1 TV. . Accesat în .
- ^ Valer Marian (). „A fost sau nu a fost omul Securității?”. Cotidianul.ro. Accesat în .
- ^ „Iohannis se pensionează din postul de profesor de la Colegiul „Brukenthal". Președintele a ținut catedra blocată 27 de ani”. www.digi24.ro. . Accesat în .
- ^ Victor Bratu (). „Criza din Guvern/ Pozițiile radicale pe care s-au blocat Victor Ponta și Crin Antonescu. Traian Băsescu – apel către premier să-l accepte pe Klaus Iohannis ca vicepremier”. Cursdeguvernare.ro. Accesat în .
- ^ DIGI24
- ^ Leonard Bădilă (). „Klaus Iohannis a pierdut complet încrederea românilor! Are un nivel de 90% dezaprobare. Sondaj CURS”. Capital.ro. Accesat în .
- ^ R.C. (). „Cel mai prost președinte”. Cotidianul.ro. Accesat în .
- ^ Petru Tomegea. „Iohannis - răul absolut”. Crai Nou. Accesat în .
- ^ Ovidiu Cornea (). „Barometru civic 2023: Încrederea românilor în politicieni, sub 5 puncte din 10. Ce calități contează pentru români și cu cine ar vota”. Europa Liberă. Accesat în .
- ^ „Președintele Iohannis, nouă ani de domnie. „Ghinion" sau baftă?”. Europa Liberă. . Accesat în .
- ^ „Orban, la Congresul USR: Suntem condamnați să colaborăm; Trădarea lui Iohannis, cea mai mare făcută de vreun om politic după 1990”. Știri de Sibiu. . Accesat în .
- ^ Alin Miron Stănescu (). „Românii nu-i iartă „trădarea" lui Iohannis. Ironii mușcătoare: „Să nu ne scapi și de ruși cum ne-ai scăpat de PSD!" / „Vorbim cu Putin să nu atace în weekend, că e închis la Cotroceni"”. Ziariștii. Accesat în .
- ^ „Ludovic Orban: „Iohannis e un trădător". Întrebat cine a condus de fapt PNL în mandatul său: „Eu, cu anumite contribuții"”. HotNews. . Accesat în .
- ^ Redacția Agerpres (). „Fritz (USR): Iohannis a sfidat voturile a milioane de români cărora le-a promis că va scăpa țara de PSD”. Agerpres. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
Previous Page Next Page
