Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors.
Please consider supporting us by disabling your ad blocker.

Responsive image


Murray Rothbard

Murray Rothbard
Date personale
Nume la naștereMurray Newton Rothbard Modificați la Wikidata
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA[3][4][5] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
filozof
activist[*]
istoric
profesor universitar[*]
cadru didactic universitar[*]
eseist
scriitor
istoric al economiei[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Columbia
Birch Wathen Lenox School[*][[Birch Wathen Lenox School (school in Manhattan)|​]]
Universitatea Columbia  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversity of Nevada, Las Vegas[*][[University of Nevada, Las Vegas (public research university in Paradise, Nevada, United States)|​]]
Stern School of Business[*][[Stern School of Business (business school of NYU)|​]]
Institutul Politehnic al Universității New York[*]  Modificați la Wikidata
Partid politicPeace and Freedom Party[*][[Peace and Freedom Party (left-wing political party in the United States)|​]], Partidul Libertarian  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Murray Newton Rothbard (n. , New York City, New York, SUA – d. , New York City, New York, SUA) a fost un economist evreu-american al Școlii Austriece,[6][7] care a contribuit la definirea libertarianismului modern[8] și a popularizat o formă de piață liberă numită anarho-capitalism.[9] Rothbard a scris numeroase cărți pe subiecte de economie, filozofie și istorie și este considerat una dintre cele mai importante figuri din mișcarea libertariană americană.[9]

Bazându-se pe conceptele Școlii Austriece de ordine spontană, sprijin pentru o piață liberă în producția de bani și condamnarea planificării centrale,[10] Rothbard a pledat pentru eliminarea controlului guvernamental coercitiv asupra economiei.[11] El a considerat monopolul de forță al guvernului ca fiind cel mai mare pericol pentru libertate și pe termen lung pentru bunăstarea populației,[12] etichetând statul ca nimic mai mult decât o bandă de organizată de hoți[13] - locul celor mai imorali și lipsiți de scrupule oameni din orice societate.[14]

Rothbard a concluzionat că toate serviciile oferite de monopolurile guvernamentale ar putea fi furnizate mai eficient de către sectorul privat.[15] El a considerat că multe reglementări și legi promulgate aparent pentru interesul public au fost de fapt luări de putere uneltite de birocrați guvernamentali care întreprind mărirea periculoasă și lipsită de obstacole a propriei lor puteri[16], deoarece nu sunt supuși disciplinei pieței. Rothbard considera că serviciile guvernamentale sunt ineficiente și susținea că disciplina pieței le-ar elimina, dacă s-ar permite furnizarea lor de către concurența din sectorul privat.[17]

Rothbard a condamnat în egală măsură și corporatismul de stat. El a criticat multe cazuri în care elitele de afaceri au cooptat monopolul de putere al statului, pentru a influența legislația și politica de reglementare într-o manieră benefică pentru ei, în detrimentul competitorilor.[18]

El a argumentat că impozitarea reprezintă furt coercitiv la scară mare, și un monopol coercitiv de forță ce interzice achiziția voluntară a serviciilor judiciare și de apărare de la furnizorii concurenți.[12] De asemenea, el a considerat banca centrală și rezervele fracționale o formă de fraudă financiară legală și sponsorizată de stat,[19] în antiteză cu etica și principiile libertariene.[20][21][22][23] Rothbard s-a opus intervenționismului militar, politic și economic în treburile altor națiuni.[24][25]

  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Murray Rothbard, SNAC, accesat în  
  3. ^ http://www.ihr.org/jhr/v15/v15n3p33_Weber.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ http://www.lewrockwell.com/2014/12/murray-n-rothbard/radical-candor/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ http://codoh.com/library/document/2596/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Stout, David (). „Murray N. Rothbard, Economist and Free-Market Exponent, 68”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Wendy McElroy. „Murray N. Rothbard: Mr. Libertarian”. Lew Rockwell. 6 iulie 2000. 
  8. ^ F. Eugene Heathe. Encyclopedia of Business Ethics and Society. SAGE. 2007. p. 89
  9. ^ a b Ronald Hamowy, Editor, The encyclopedia of libertarianism, p 441.
  10. ^ Free Market Money System by F.A. Hayek
  11. ^ The Ethics of Liberty, Murray Rothbard
  12. ^ a b Hans-Hermann Hoppe. „The Ethics of Liberty”. Ludwig von Mises Institute. 
  13. ^ Repudiating the National Debt Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  14. ^ To Save Our Economy From Destruction, Murray Rothbard
  15. ^ The Great Society: A Libertarian Critique, Murray Rothbard
  16. ^ The Noble Task of Revisionism Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  17. ^ The Fallacy of the 'Public Sector', Murray Rothbard
  18. ^ For a New Liberty, Chapter 3
  19. ^ Tax Day Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  20. ^ Rothbard, Murray. The Mystery of Banking Ludwig von Mises Institute. 2008. p. 111
  21. ^ „Has fractional-reserve banking really passed the market test? (Controversy)”. Independent Review. ianuarie 2003. 
  22. ^ The Case for the 100% Gold Dollar Arhivat în , la Wayback Machine., Murray Rothbard
  23. ^ De văzut de asemenea articolele lui Murray Rothbard: Private Coinage; Repudiate the National Debt; and Taking Money Back
  24. ^ Rothbard on War, excerpts from a 1973 Reason Magazine article and other materials, published at Antiwar.com, undated.
  25. ^ Murray N. Rothbard For a New Liberty, p. 265.

Previous Page Next Page