Nabla

În calculul vectorial, nabla este un operator diferențial vectorial ce operează asupra vectorilor și scalarilor, operator reprezentat prin simbolul nabla: ${\displaystyle \nabla }$.

Nabla este o noțiune matematică ce folosește în primul rând ca o convenție de notație evidențiată de Josiah Willard Gibbs; face multe ecuații mai ușor de înțeles, scris, și reținut. În funcție de cum este aplicat operatorul, el poate descrie gradientul (panta), divergența sau rotorul.

Matematic, nabla poate fi privit ca un ansamblu de derivate parțiale în spațiul multidimensional. Când este folosit într-o singură dimensiune, el ia forma derivatei din analiza matematică. Ca operator, el operează pe câmpuri vectoriale și câmpuri scalare care suportă operații similare înmulțirii. Ca toți operatorii, acești operatori similari înmulțirii nu trebuie să fie confundați cu înmulțirea uzuală; în particular, nabla nu comută.