Paradisul | |
Volume | |
---|---|
Canto XXX (Paradiso)[*] Canto XIII (Paradiso)[*] | |
Informații generale | |
Autor | Dante Alighieri |
Gen | epopee |
Ediția originală | |
Titlu original | Paradiso |
Limba | limba toscană[*] limba italiană |
Țara primei apariții | Italia |
Data primei apariții | |
Modifică date / text |
Paradisul (titlu original Paradiso) este o treia parte și ultima a lucrării poetice Divina Comedie, scrisă de Dante Alighieri între 1307 și 1321, care mai cuprinde și părțile numite Infernul (Inferno) și Purgatoriul (Purgatorio).
Este o alegorie care prezintă călătoria lui Dante prin Rai, ghidat de Beatrice Portinari, care simbolizează teologia. În aceasta lucrare, Paradisul este descris ca o serie de sfere concentrice care înconjoară Pământul: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, stelele fixe, Primul mobil[1] și, ultima, Empireul[2]. A fost scrisă la începutul secolului al XIV-lea. Alegoric, poemul reprezintă ascensiunea sufletului la Dumnezeu.