Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors.
Please consider supporting us by disabling your ad blocker.
Platon
| Platon | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Αριστοκλής  |
| Născut | anii 420 î.Hr.[1][2][3] Atena, Atena clasică[1][4] |
| Decedat | anii 340 î.Hr. (80 de ani)[1][2] Atena, Atena clasică[1] |
| Părinți | Ariston of Athens[*][5][6] Perictione[*][5] |
| Frați și surori | Potone[*] Adeimantus of Collytus[*] Glaucon[7] Antiphon[*][8] |
| Ocupație | filozof autor de epigrame[*] poet scriitor philosopher of law[*] |
| Limbi vorbite | limba greacă veche[9] |
Modifică date / text  | |
Platon (în greaca veche: Πλάτων; Plátōn; n. anii 420 î.Hr., Atena, Atena clasică – d. anii 340 î.Hr., Atena, Atena clasică) a fost un filozof al Greciei antice și fondatorul Academiei din Atena. Este considerat figura pivotantă pentru dezvoltarea filosofiei, în special a tradiției Occidentale. Spre deosebire de ceilalți filosofi contemporani ai săi, întreaga operă a lui Platon se presupune că a supraviețuit intactă pentru mai bine de 2500 de ani.[10]
Alături de profesorul său, Socrate, și de cel mai cunoscut student al său, Aristotel, Platon a pus bazele filosofiei Occidentale și științei.[11] După spusele lui Alfred North Whitehead: „caracterizarea în general cea mai sigură a tradiției filosofice europene este că ea constă într-o serie de note de subsol la scrierile lui Platon.”[12] Dincolo de importantele sale contribuții care au ajutat la închegarea filosofiei, științei și matematicii pe continentul european, Platon este de asemenea adesea considerat ca fiind unul dintre importantele personaje fondatoare ale religiei și spiritualității occidentale.[13] Friedrich Nietzsche, alături de alți gânditori, au caracterizat creștinismul ca fiind „platonism pentru mase”[14]. Influența lui Platon asupra gândirii creștine este adesea văzută ca fiind mediată de către Sfântul Augustin de Hipona, acesta din urmă fiind unul dintre cei mai importanți teologi și filosofi din istoria Creștinătății.
Platon a inovat dialogul scris și formele dialectice în filosofie, care originează odată cu el. În special prin dialogurile Republica și Legile, Platon pune bazele și filosofiei politice occidentale, producând unele dintre cele mai timpurii tratate politice scrise din perspectivă filosofică.
La rândul său, Platon a fost profund influențat de predecesori precum Socrate, Parmenide, Heraclit și Pitagora, cu toate că puține dintre textele acestora s-au păstrat și majoritatea cunoștințelor care mai există aceștia provin din dialogurile lui Platon.[15]
Discipolii săi considerau obiectele matematice un intermediar între senzații și idei.
- ^ a b c d Plato, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b PLATONE, Enciclopedia Treccani, , accesat în
- ^ Encyclopedia.com
- ^ Platon — Œuvres complètes[*], p. IX Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Platon — Œuvres complètes[*], p. 2060 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Ariston 11 (Pauly-Wissowa)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Glaukon 7 (Pauly-Wissowa)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Antiphon 5 (Pauly-Wissowa)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Cooper and Hutchinson, John M., D. S. (). Plato, Complete Works. Hackett Publishing. p. "Introduction".
- ^ Encyclopaedia Britannica (). Plato.
- ^ Whitehead 1978, p. 39
- ^ Michel Foucault, The Hermeneutics of the Subject
- ^ Friedrich Wilhelm Nietzsche, Beyond Good and Evil
- ^ Plato | Internet Encyclopedia of Philosophy (în engleză)
Previous Page Next Page
