Fotografiat în culoare naturală apropiindu-se de echinocțiu de Cassini în iulie 2008; punctul din colțul din stânga jos este Titan | |
Denumiri | |
---|---|
Numit după | Saturn (zeu) |
Adjective | Saturnian |
Caracteristici orbitale | |
Afeliu | 1.514,50 milioane km |
Periheliu | 1.352,55 milioane km |
Axa semimajoră | 1.433,53 milioane km |
Excentricitate | 0,0565 |
Per.orbitală | 29,4571 ani 10.759,22 zile 24.491,07 zile saturniene[1] |
Per.sinodică | 378,09 zile |
Viteză orbitală medie | 9,68 km/s |
Anomalie medie | 317,020° [2] |
Înclinație orbitală | 2,485°față de planul eliptic[2] 5,51° față de ecuatorul Soarelui[2] 0,93° față de planul invariabil[3] |
Longitudinea nodului ascendent | 113,665° |
Argumentul periastrului | 339,392° [2] |
Sateliți | 83 cu desemnări formale nenumărați sateliți minori |
Caracteristici fizice [4] | |
Raza medie | 58.232 km [a] |
Raza ecuatorială | 60.268 km [a] |
Raza polară | 54.364 km [a] |
Aplatizare | 0,09796 |
Circumferință | 365.882,4 km ecuator[5] |
Suprafață | 4,27×1010 km2 [6][a] |
Volum | 8,2713×1014 km3 [a] |
Masă | 5,6834×1026 kg |
Densitatea medie | 0,687 g/cm3 [b] |
Gravitația de suprafață | 10,44 m/s2 [a] |
Viteza de eliberare | 35,5 km/s [a] |
Per.de rotație siderală | 10h 33m 38s +h 1m 52s −h 1m 19s [7][8] |
Viteză de rotație ecuatorială | 9,87 km/s [a] |
Înclinare axială | 26,73° (față de orbită) |
Ascensie dreaptă pol nord | 40,589°; 2h 42m 21s |
Declinație pol nord | 83,537° |
Albedo | 0,342 (Bond) [9] 0,499 (geom.)[10] |
Temperatură | medie 134 K (−139 °C) |
Magnitudine aparentă | −0,55-+1,17 [11] |
Diametru unghiular | 14.5″ la 20,1″ (fără inele) |
Compoziție atmosferică | |
Presiune atmosferică | 140 kPa [12] |
Hidrogen | 96,3%±2,4% |
Heliu | 3,25%±2,4% |
Metan | 0,45%±0,2% |
Amoniac | 0,0125%±0,0075% |
Hidrogen deuterid | 0,0110%±0,0058% |
Etan | 0,0007%±0,00015% |
Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter. Fiind al doilea obiect nonstelar ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter, este aproape de 95 de ori mai masiv decât Pământul și are de 700 de ori volumul acestuia. [13]Este un gigant gazos cu o rază medie de aproximativ nouă ori mai mare decât cea a Pământului.[14][15] Deși densitatea sa este de doar o optime din densitatea medie a Pământului, datorită volumului său mare, masa lui Saturn este de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului.[16][17][18] Numele derivă de la zeul omonim al mitologiei romane, omologul titanul Cronos, din mitologia greacă; simbolul său astronomic (♄) este o reprezentare stilizată a secerei zeului agriculturii.
Interiorul lui Saturn este cel mai probabil compus dintr-un nucleu de fier–nichel și rocă (compuși de siliciu și oxigen). Nucleul este înconjurat de un strat de hidrogen metalic, un strat intermediar de hidrogen lichid și heliu lichid și, în cele din urmă, un strat exterior gazos. Saturn are o nuanță galben pal datorită cristalelor de amoniac din atmosfera sa superioară. Se crede că un curent electric din stratul de hidrogen metalic dă naștere câmpului magnetic planetar al lui Saturn, care este mai slab decât al Pământului, dar are un moment magnetic de 580 de ori mai mare decât al Pământului datorită dimensiunii mai mari a lui Saturn. Puterea câmpului magnetic al lui Saturn este în jur de o douăzecime din cea a lui Jupiter.[19] Atmosfera exterioară este în general calmă deși pot persista tipare prelungite de furtuni. Pe Saturn suflă vânturi de aproximativ 1.800 km/h, mai puternice decât pe Jupiter dar nu la fel de mare ca cele de pe Neptun.[20] Pe baza studiilor asupra inelului C al planetei, în ianuarie 2019 s-a stabilit că o zi pe planeta Saturn are 10h 33m 38s +h 1m 52s
−h 1m 19s .[7][8]
Cea mai faimoasă trăsătură a planetei este sistemul său inelar proeminent, care este compus în mare parte din particule de gheață, cu o cantitate mai mică de resturi stâncoase și praf. S-a confirmat descoperirea a 83 de sateliți[21] care orbitează planeta, dintre care 53 au nume oficiale. Titan, cel mai mare satelit a lui Saturn și al doilea ca mărime din Sistemul Solar, este mai mare decât planeta Mercur, deși mai puțin masiv și este singurul satelit din Sistemul Solar care are o atmosferă substanțială.[22]
Văzut de pe Pământ, Saturn pare a fi o stea strălucitoare pe cer, ușor vizibilă cu ochiul liber. Abia după inventarea telescopului, însă, i-au fost descoperite inelele și sateliții. Deși calitatea instrumentelor de observare a evoluat, trimiterea sondelor spațiale a dezvăluit detalii fără precedent. Sondele Pioneer 11, Voyager 1 și Voyager 2 au trecut aproape de Saturn, dar complexitatea descoperirilor lor a motivat trimiterea unui orbitator, Cassini,[23][24] care a trimis sonda Huygens pe suprafața lui Titan.
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite CSeligman
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite VSOP87
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite meanplane
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite fact
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite nasafact
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Hanel_et_al
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Mallama_et_al
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Mallama_and_Hilton
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Mass ref 3
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite mag
Eroare la citare: Există etichete <ref>
pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>