Tifos exantematic

Tifos exantematic
Erupție maculară inițială în tifosul exantematic[1]
Specialitate	boli infecțioase
Simptome	febră frisoane[*]​[2] cefalee dureri articulare[*]​ hyperesthesia[*][[hyperesthesia (exaggerated sensations of tactile stimuli)|​]] insomnie Euforie delir hood symptom[*][[hood symptom (symptom of catatonic stupor)|​]] conjunctivită Chiari symptom[*][[Chiari symptom (medical clinical symptom in epidemic typhus)|​]] petechia[*][[petechia (small red or purple spot on the skin or conjunctiva)|​]] macula[*][[macula (element of rash)|​]] tromboză dizziness[*][[dizziness (general term for a number of types of impairment in spatial perception and stability)|​]] delir[*]​ meningism signs[*][[meningism signs (diagnostic procedures that assess rigidity of the meninges)|​]] Manie Sindromul Korsakoff amimia[*][[amimia |​]] Dizartrie dysphagia[*][[dysphagia (swallowing disorders)|​]] Nistagmus tremor[*]​ Aritmie cardiacă Escară surzenie Godelier's symptom[*][[Godelier's symptom (diagnostic law in typhus)|​]]
Cauze	Rickettsia prowazekii[*]​[3]
Metodă de diagnostic	examinare clinică[*]​ Hemogramă lumbar puncture[*][[lumbar puncture (procedure to collect cerebrospinal fluid)|​]] Imunofluorescență ELISA
Clasificare și resurse externe
ICD-9	080-083
ICD-10	A75.0
ICD-11
DiseasesDB	29240
MedlinePlus	001363
eMedicine	med/2332
MeSH ID	D014438
Modifică date / text

Tifosul exantematic, numit și tifosul epidemic, tifosul istoric, tifosul lumii vechi, tifosul european, tifosul clasic, tifosul de păduchi, tifosul peteșial, febra peteșială, tifosul de foamete, tifosul de război, tifosul de lagăr, este o boală infecțioasă acută contagioasă și epidemică, determinată de Rickettsia prowazekii (după numele medicilor american Ricketts și ceh von Prowazek, victime ale tifosului exantematic), transmisă de la om la om prin intermediul păduchelui. După o incubație de 5-20 zile, boala se manifestă clinic printr-o evoluție ciclică de circa 2 săptămâni, cu febră mare, erupție maculopeteșială difuză a trunchiului și al membrelor cu aspect de "cer înstelat", stare tifică, multiple tulburări circulatorii și nervoase. Profilaxia se face prin izolarea bolnavilor, deparazitare și vaccinare. Epidemiile apar în caz de persistență a pediculozei întreținută de lipsa de igienă, neschimbarea rufăriei, frig. Deplasările de populație și aglomerațiile, realizate mai ales în perioadele anormale, provocate de războaie, constituie alți factori favorizanți. Marea epidemie de tifos exantematic de la sfârșitul primului război mondial a provocat în țările din răsăritul Europei circa 30.000.000 de bolnavi, cu peste 3.000.000 de morți. În România, în timpul celor două războaie mondiale, s-a semnalat o morbiditate și mortalitate ridicate prin tifos exantematic. Astfel în iarna 1917 și primăvara 1918, în Moldova s-au înregistrat peste 750.000 de cazuri de îmbolnăviri cu 125.000 decese. La finalul celui de al doilea Război Mondial, numai în Moldova, s-au menționat peste 80.000 de cazuri, cu aproximativ 3.500 decese. Utilizarea pe scară largă la începutul anilor 1950 a insecticidului diclordifeniltricloretan (DDT) a dus la un declin spectaculos al numărului de păduchi de corp. Tratamentul rickettsiozelor, introdus în 1948, cu tetraciclină, doxiciclină și cloramfenicolul a redus cu mult morbiditatea, iar în anii care au urmat, tifosul exantematic a devenit sporadic și, treptat, a fost înlocuit cu rare cazuri de tifos exantematic repetat prin recădere (boala Brill-Zinsser), la purtătorii cronici, provenind dintre foștii bolnavi din perioada epidemică. Din anii '90 și până în prezent au fost raportate cazuri sporadice și mici focare în zonele montane din America Centrală și de Sud (mai ales în Peru) și în Africa (Burundi, Uganda, Etiopia, Nigeria și Rwanda), Rusia și Kazahstan, precum și în mai multe state din estul Statelor Unite.^{[4][5][6][7][8]}