Victorien Sardou | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Victorien Léandre Sardou ![]() |
Născut | [1][2][3] ![]() Paris, Île-de-France, Franța[4][1][5] ![]() |
Decedat | (77 de ani)[6][7][8][9][10] ![]() Paris, A Treia Republică Franceză[11][5] ![]() |
Înmormântat | Marly-le-Roi ![]() |
Părinți | Antoine-Léandre Sardou[*] Eveline Viard[*] ![]() |
Copii | Pierre Sardou[*] Geneviève Sardou[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | dramaturg scriitor dramaturg[*] libretist[*] ![]() |
Locul desfășurării activității | Paris (–)[12] ![]() |
Limbi vorbite | limba franceză[8][13] ![]() |
Pseudonim | Jules Pélissié ![]() |
Limbi | limba franceză ![]() |
Note | |
Premii | Legiunea de Onoare în grad de Mare Cruce[*] ![]() |
Semnătură | |
![]() | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Victorien Sardou (n. , Paris, Île-de-France, Franța – d. , Paris, A Treia Republică Franceză) a fost un dramaturg francez.[14] El este cel mai bine amintit astăzi pentru realizarea, împreună cu Eugène Scribe, a „pieselor bine făcute”.[15] El a scris, de asemenea, mai multe piese care au fost transformate în opere populare ale secolului al XIX-lea precum La Tosca (1887), din care este inspirată opera Tosca (1900) a lui Giacomo Puccini, și Fedora de Umberto Giordano, o lucrare care a popularizat pălăria fedora.[16]
Își datorează succesul actriței Pauline Dejazet, pentru care a scris o parte din cele 70 de piese ale sale.[17]
|titlelink=
(ajutor)