Ararat Ağrı Dağı (turcă) Masis (armeană) | |
Micul Ararat (stânga) și Marele Ararat (dreapta) vedere din Erevan, Armenia | |
Altitudine | 5.137 m[1][2] |
---|---|
Proeminență | 3.611 m ↓ Gardaneh-e-Kuhin[a][b][3] |
Localizare | Turcia, Anatolia de Est |
Aparține de | Platoul Armeniei |
Coordonate | 39°42′07″N 44°17′54″E / 39.7019°N 44.2983°E |
Roci | dacit, riolit și depuneri de lavă dacitică, riolitică și bazaltică[4] |
Ultima erupție | 2 iulie 1840 |
Tip | stratovulcan |
Prima ascensiune | 9 octombrie [S.V. 27 septembrie] 1829 Friedrich Parrot, Haceatur Abovian, doi soldați ruși, doi localnici armeni |
Localizare pe hartă | |
Modifică date / text |
Ararat (în armeană Արարատ, în turcă Ağrı Dağı) sau Masis (în armeană Մասիս) este un munte vulcanic situat în estul Anatoliei, pe Platoul Armeniei, în apropierea granițelor Turciei cu Armenia, Iran și enclava Nahicevan din Azerbaidjan. Vârful său, cu o înălțime de 5.137 m, reprezintă punctul de maximă altitudine din Turcia.
Masivul Ararat are la bază o lățime de aproximativ 35 km[5] și două vârfuri[c] proeminente, cel secundar fiind numit Micul Ararat (3.896 m[4]). Primele tentative de a ajunge pe vârful muntelui Ararat au fost înregistrate încă din Evul Mediu, dar Friedrich Parrot, Haceatur Abovian și alți patru au fost cei care au reușit prima ascensiune, în 1829.
Muntele este denumit Ağrı Dağı sau Masis, dar încă din Evul Mediu a fost cunoscut sub numele de Ararat[6][7], deoarece a fost identificat cu „munții Ararat” (în ebraica biblică arhaică הָרֵי אֲרָרָט, în ebraica tiberiană hārê ’Ǎrārāṭ, în septuaginta: τὰ ὄρη τὰ Ἀραράτ) descriși în Biblie drept locul de odihnă al Arcei lui Noe, în ciuda faptului că versetul 4, capitolul 8 din Facerea nu se referă în mod specific la un munte Ararat.
Deși se află în afara granițelor Armeniei moderne, muntele Ararat este principalul simbol național al Armeniei, fiind considerat de armeni un munte sacru, reprezentând un simbol proeminent în literatura și arta armeană și o icoană pentru iredentismul armean. Este înfățișat pe stema Armeniei, împreună cu Arca lui Noe.
Este demn de remarcat faptul că, spre deosebire de discursul Bisericii Apostolice Armene și de cunoștințele populare, probabil la începutul celui de-al doilea mileniu d.Hr. localizarea muntelui biblic Ararat a fost transferată definitiv de la muntele situat în Mesopotamia superioară la muntele Masis, în inima teritoriului istoric armean
În legenda biblică a potopului, nu există o mențiune exactă asupra locației muntelui Ararat. Majoritatea istoricilor armeni din Evul Mediu timpuriu au acceptat opinia creștină generalizată a vremii că Ararat era situat lângă Mesopotamia în Korduk (Corduene), cea mai sudică provincie a Armeniei. Cu toate acestea, când cruciații europeni în drumul lor spre eliberarea Țării Sfinte de sub stăpânirea musulmană au apărut în regiune în secolul al XI-lea, speranțele armenilor într-o „mântuire” similară au ajutat la catalizarea identificării finale a lui Masis cu Ararat. Din secolul al XII-lea, misionarii catolici și alți călători în regiune s-au întors în Europa cu aceeași versiune: că muntele pe care a acostat Arca se ridica în inima Armeniei
Eroare la citare: Există etichete <ref>
pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>