Back ديفيد إيرفينغ Arabic ديفيد ايرفينج ARZ Дейвид Ървинг Bulgarian David Irving Catalan David Irving Czech David Irving CY David Irving Danish David Irving German Ντέιβιντ Ίρβινγκ Greek David Irving English
| David Irving | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | David John Cawdell Irving  |
| Născut | (86 de ani)[1][2][3] Brentwood, Anglia, Regatul Unit |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Unit |
| Ocupație | eseist jurnalist scriitor biograf[*] publicist |
| Limbi vorbite | limba engleză[4] |
| Activitate | |
| Domiciliu | Londra |
| Alma mater | University College London Imperial College London Brentwood School[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
David John Cawdell Irving (n. , Brentwood, Anglia, Regatul Unit) este un autor și negaționist al Holocaustului[5] britanic care a scris lucrări cu privire la istoria politico-militară a celui de-al Doilea Război Mondial, cu accent pe Germania Nazistă. Printre lucrările sale se numără The Destruction of Dresden (1963), Hitler's War (1977), Churchill's War (1987) și Goebbels: Mastermind of the Third Reich (1996). În lucrările sale, el a susținut că Hitler nu cunoștea activitățile de exterminare a evreilor pentru că s-ar fi împotrivit, dacă ar fi aflat.[6] Deși vederile revizioniste ale lui Irving cu privire la cel de-al Doilea Război Mondial nu au fost niciodată luate în serios de către istorici, el a fost o dată recunoscut pentru cunoștințele sale despre Germania Nazistă și pentru capacitatea lui de a descoperi noi documente istorice.
Irving s-a automarginalizat în 1988 când, bazându-se pe citirea raportului pseudoștiinfic Leuchter,[7] el a început să susțină inexistența Holocaustului, negând în special că evreii au fost uciși prin gazare în lagărul de exterminare de la Auschwitz.[8][9]
Reputația lui Irving ca istoric a fost discreditată[10] atunci când, după ce a depus plângere împotriva istoricului american Deborah Lipstadt și a editurii Penguin Books și a pierdut procesul de calomnie, s-a demonstrat că a denaturat dovezi istorice în mod deliberat pentru a promova negarea Holocaustului. Tribunalul britanic a constatat că Irving era un rasist, antisemit și negaționist activ al Holocaustului,[11] care „pentru propriile sale motive ideologice a denaturat persistent și deliberat dovezile istorice”.[12] În plus, tribunalul a constatat că lucrările lui Irving au denaturat rolul îndeplinit de Adolf Hitler în realizarea Holocaustului pentru a-l descrie pe Hitler într-o lumină favorabilă.
- ^ David Irving, SNAC, accesat în
- ^ David Irving, Munzinger Personen, accesat în
- ^ „David Irving”, Internet Movie Database, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Hare, Ivan; Weinstein, James (). Extreme Speech and Democracy. Oxford University Press. p. 553. ISBN 0199601798.
- ^ Evans 2001, p. 101. .
- ^ "Leuchter and Rudolf have published pseudoscientific reports purporting to show that chemical residues present in the gas chambers of Auschwitz-Birkenau are incompatible with homicidal gassings." Green, Richard J. "Leuchter, Rudolf, and the Iron Blues" Arhivat în , la Wayback Machine.. Retrieved 11 September 2008.
- ^ Jan van Pelt, Robert (). The Case for Auschwitz:Evidence from the Irving Trial (ed. First). Bloomington, Indiana: Indiana University Press. p. 15. ISBN 0-253-34016-0.
- ^ Evans 2001, p. 125. .
- ^ „The ruling against David Irving”. The Guardian. London. . Accesat în .
- ^ „Hitler historian loses libel case”. BBC News. . Accesat în .