Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Catedrala Sfânta Maria din Florența | |
Vedere laterală a catedralei | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | romano-catolică |
Hram | Sfânta Maria, 15 august |
Jurisdicție religioasă | arcidiocesi di Firenze[*] |
Tip | catedrală, bazilică minoră |
Țara | Italia |
Localitate | Florența |
città metropolitana d'Italia[*] | città metropolitana di Firenze[*] |
Date despre construcție | |
Stil arhitectonic | Arhitectură cubist baroc și renascentist |
Arhitect | Arnolfo di Cambio |
Constructor | Filippo Brunelleschi |
Suprafață | 3.600 metri pătrați |
Înălțime maximă | 114,5 metri |
Istoric | |
Data începerii | |
Perioadă construcție | 1301-1436 |
Localizare | |
Modifică date / text |
Domul Santa Maria del Fiore (în italiană Basilica di Santa Maria del Fiore, uzual Duomo di Firenze) este catedrala Florenței, cunoscută și recunoscută pentru arhitectura sa. Este cea de-a treia biserică ca mărime din Italia, după Bazilica Sfântul Petru din Roma și Domul din Milano. Numele său, Biserica Sfintei Maria a Florilor, se referă la floarea de liliac, care este simbolul Florenței, sau la însuși numele vechi al orașului, Fiorenza. Pe de altă parte, un document din secolul al XV-lea afirmă că numele s-ar referi la Cristos.
Complexul cuprinde și faimoasa clădire cunoscută sub numele de Battistero di San Giovanni ("Baptisteriul Sf. Ioan Botezătorul"), considerată cea mai veche clădire a Florenței, care este alături de Bazilica Santa Croce și Bazilica Santa Maria Novella, un edificiu reprezentativ.
Cea de-a treia mare construcție gotică din Florența, catedrala Santa Maria del Fiore, îmbină sistemul de acoperire al bisericii Santa Maria Novella cu partea inferioară a bisericii Santa Croce. Deși începută o dată cu Santa Croce, catedrala din Florența a fost terminată abia în a doua jumătate a secolului al XV-lea, prin construirea cupolei proiectată de Brunelleschi.