Erevan

Երևան

— Capitala Armeniei —

Erevan

Drapel

Stemă

Poreclă: „Orașul roz”^[1]^[2]^[3] (վարդագույն քաղաք^[4] vardaguyn k'aghak')

Erevan

Erevan (Armenia)

Poziția geografică

Coordonate: 40°11′N 44°31′E / 40.183°N 44.517°E

Țară

Armenia

Fondat

782 î.Hr

Numit după

Fortăreața Erebuni

Guvernare

- Primar

Tigran Avinean[*] (K’aġak’ac’iakan paymanagir[*], 10 octombrie 2023)

Suprafață

- Total

227 km²

Altitudine^[6]

987 m.d.m.

Populație (est. 2009^[5])

- Total

1.111.300 locuitori

Fus orar

GMT+4

Cod poștal

0001–0099

Prefix telefonic

10

Localități înfrățite

- 43 orașe înfrățite

listă

Prezență online

Site oficial
GeoNames

OpenStreetMap relation

Facebook Places

Poziția localității Erevan

Erevan (în armeană Երևան) este capitala Armeniei. Orașul avea în anul 2009 o populatie estimată la 1.111.300 de locuitori. Este localizat în partea central-vestică a țării, într-o depresiune intramontană.

Este cel mai mare oraș din Armenia, precum și unul dintre cele mai vechi orașe din lume locuite continuu^⁠(d).^[7] Situat de-a lungul râului Hrazdan^⁠(d), Erevan este centrul administrativ, cultural și industrial al țării. Este capitală a Armeniei din 1918. Orașul servește de asemenea ca sediu al Eparhiei Pontificale Araratiene^⁠(d), cea mai mare eparhie din cadrul Bisericii Apostolice Armene și una dintre cele mai vechi eparhii din lume.^[8]

Istoria Erevanului datează din secolul 8 î.Hr., odată cu fondarea cetății Erebuni în 782 î.Hr. de către regele Argiști I^⁠(d) în vestul extrem al Câmpiei Ararat^⁠(d).^[9] Erebuni a fost „proiectat ca un mare centru administrativ și religios, o capitală complet regală.”^[10] Spre sfârșitul Regatului antic al Armeniei, noi orașe capitală au fost înființate, iar Erevan a pierdut din importanță. Sub conducere iraniană și rusească, a fost centru al Hanatului Erevanului din 1736 până în 1828 și respectiv, al Guberniei Erevan din 1850 până în 1917. După Primul Război Mondial, Erevanul a devenit capitală a Primei Republici Armenia, orașul fiind locul au migrat mulți supraviețuitori ai Genocidului Armean din Imperiul Otoman.^[11] Orașul s-a mărit rapid în timpul secolului 20, timp în care Armenia a fost parte a Uniunii Sovietice. În câteva decenii, Erevanul s-a transformat dintr-un orășel provincial din cadrul Imperiului Rus în principalul centru cultural, artistic și industrial al Armeniei, devenind de asemenea sediu al guvernului național.

Odată cu dezvoltarea economiei Armeniei, Erevanul a suferit o transformare majoră. S-a construit mult de-a lungul orașului de la începutul anilor 2000, iar puncte de vânzare precum restaurantele, magazinele și cafenelele stradale, care erau rare în epoca sovietică, s-au multiplicat. În 2011, populația Erevanului era de 1,060,138, adică peste 35% din populația totală a Republicii Armenia. Potrivit estimării oficiale pe 2016, actuala populație a orașului este de 1,073,700.^[12] Erevanul a fost numit în 2012 Capitală Mondială a Cărții^⁠(d) de către UNESCO.^[13] Erevan este de asemenea membru al Eurocities^⁠(d).^[14]

Dintre reperele notabile ale Erevanului, Cetatea Erebuni este considerată locul de naștere al orașului, biserica Avan^⁠(d) este cea mai veche biserică existentă din Erevan, iar Catedrala Sfântul Grigore Luminătorul^⁠(d) este cea mai mare catedrală armeană din lume, Tsitsernakaberd^⁠(d) este memorialul oficial al victimelor Genocidului Armean, la care se adaugă diferite case de operă, teatre, muzee, biblioteci și alte instituții culturale. Teatrul de Operă din Erevan este principala sală de spectacole din capitala armeană, Galeria Națională a Armeniei^⁠(d) este cel mai mare muzeu de artă din Republica Armenia și împarte o clădire cu Muzeul de Istorie al Armeniei^⁠(d), iar magazia Matenadaran^⁠(d) conține cel mai mare grup de cărți și manuscrise vechi din lume.

^ Billock, Jennifer (28 decembrie 2016). „How Ancient Volcanoes Created Armenia's Pink City”. Smithsonian.
^ Hovasapyan, Zara (1 august 2012). „When in Armenia, Go Where the Armenians Go”. Armenian National Committee of America. Construit din tufuri locale, acestea îi dau Erevanului numele de „orașul roz”.
^ Dunn, Ashley (21 februarie 1988). „Pink Rock Comes as Gift From Homeland in Answer to Armenian College's Dreams”. Los Angeles Times. Pentru armeni, totuși, piatra este unică. Ei adesea fac referire la Erevan, capitala patriei lor, numindu-l „Vartakouyn Kaghak” sau „Orașul roz” din cauza utilizării considerabile a pietrei a cărei culoare poate varia de la roz la violet deschis.
^ „Տուֆ [Tuff]”. encyclopedia.am (în armeană). Arhivat din original la 15 iulie 2015. Accesat în 4 iulie 2018. Երևանն անվանում են վարդագույն քաղաք, որովհետև մեր մայրաքաղաքը կառուցապատված է վարդագույն գեղեցիկ տուֆե շենքերով:
^ http://www.armstat.am/file/article/demos_09_2.pdf
^ https://it-ch.topographic-map.com/map-v25z51/Yerevan/?zoom=19&center=40.1745%2C44.5044&popup=40.17477%2C44.50435 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Bournoutian, George A. (2003). A concise history of the Armenian people: (from ancient times to the present) (ed. 2nd). Costa Mesa, California: Mazda Publishers. ISBN 9781568591414.
^ History Arhivat în 16 d.Hr., la Wayback Machine.
^ Katsenelinboĭgen, Aron (1990). The Soviet Union: Empire, Nation and Systems. New Brunswick: Transaction Publishers. p. 143. ISBN 0-88738-332-7.
^ R. D. Barnett (1982). „Urartu”. În John Boardman; I. E. S. Edwards; N. G. L. Hammond; E. Sollberger. The Cambridge Ancient History, Vol. 3, Part 1: The Prehistory of the Balkans, the Aegean World, Tenth to Eighth Centuries BC (ed. 2nd). Cambridge University Press. p. 346. ISBN 978-0521224963.
^ Hovannisian, Richard G. (1971). The Republic of Armenia: The First Year, 1918–1919, Vol. I. Berkeley: University of California Press. pp. 126–127. ISBN 0-520-01984-9.
^ „The official estimate of the population in Armenia as of 01.01.2016” (PDF).
^ „Yerevan named World Book Capital 2012 by UN cultural agency”.
^ „Members List”. eurocities.eu. Arhivat din original la 6 iunie 2015. Accesat în 8 ianuarie 2015.

[1] Billock, Jennifer (28 decembrie 2016). „How Ancient Volcanoes Created Armenia's Pink City”. Smithsonian.

[2] Hovasapyan, Zara (1 august 2012). „When in Armenia, Go Where the Armenians Go”. Armenian National Committee of America. Construit din tufuri locale, acestea îi dau Erevanului numele de „orașul roz”.

[3] Dunn, Ashley (21 februarie 1988). „Pink Rock Comes as Gift From Homeland in Answer to Armenian College's Dreams”. Los Angeles Times. Pentru armeni, totuși, piatra este unică. Ei adesea fac referire la Erevan, capitala patriei lor, numindu-l „Vartakouyn Kaghak” sau „Orașul roz” din cauza utilizării considerabile a pietrei a cărei culoare poate varia de la roz la violet deschis.

[4] „Տուֆ [Tuff]”. encyclopedia.am (în armeană). Arhivat din original la 15 iulie 2015. Accesat în 4 iulie 2018. Երևանն անվանում են վարդագույն քաղաք, որովհետև մեր մայրաքաղաքը կառուցապատված է վարդագույն գեղեցիկ տուֆե շենքերով:

[5] ttp://www.armstat.am/file/article/demos_09_2.pdf

[b0a5d937a0f4e1b9dd5c3a744c5bb560-6] ttps://it-ch.topographic-map.com/map-v25z51/Yerevan/?zoom=19&center=40.1745%2C44.5044&popup=40.17477%2C44.50435 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[7] Bournoutian, George A. (2003). A concise history of the Armenian people: (from ancient times to the present) (ed. 2nd). Costa Mesa, California: Mazda Publishers. ISBN 9781568591414.

[araratian-tem1-8] History Arhivat în 16 d.Hr., la Wayback Machine.

[9] Katsenelinboĭgen, Aron (1990). The Soviet Union: Empire, Nation and Systems. New Brunswick: Transaction Publishers. p. 143. ISBN 0-88738-332-7.

[Barnett-10] R. D. Barnett (1982). „Urartu”. În John Boardman; I. E. S. Edwards; N. G. L. Hammond; E. Sollberger. The Cambridge Ancient History, Vol. 3, Part 1: The Prehistory of the Balkans, the Aegean World, Tenth to Eighth Centuries BC (ed. 2nd). Cambridge University Press. p. 346. ISBN 978-0521224963.

[11] Hovannisian, Richard G. (1971). The Republic of Armenia: The First Year, 1918–1919, Vol. I. Berkeley: University of California Press. pp. 126–127. ISBN 0-520-01984-9.

[12] „The official estimate of the population in Armenia as of 01.01.2016” (PDF).

[UN_News_Centre-13] „Yerevan named World Book Capital 2012 by UN cultural agency”.

[14] „Members List”. eurocities.eu. Arhivat din original la 6 iunie 2015. Accesat în 8 ianuarie 2015.

[1]

[2]

[3]

[4]

[6]

[5]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]