Ioan Slavici

Ioan Slavici
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Șiria, Imperiul Austriac[1] Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[3][4][2][5] Modificați la Wikidata
Panciu, Putna, România[6] Modificați la Wikidata
PărințiSava Slavici și Elena Borlea
Căsătorit cuEcaterina Szoke Magyarosy, Eleonora Tănescu
Copiișase copii: Titu Liviu, Lavinia, Ioana Josefina, Marcel, Livia
Cetățenie Imperiul Austriac (–)
 Austro-Ungaria ()
 Regatul României (–) Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, jurnalist
Limbi vorbitelimba română[7] Modificați la Wikidata
Studii
Activitatea literară
Activ ca scriitorsecolul al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea
Mișcare/curent literarNaturalism
Specie literarăroman, nuvelă, poveste
Operă de debutFata de birău
Opere semnificativePădureanca, Budulea Taichii, Mara, Moara cu noroc
Membru corespondent al Academiei Române
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Ioan Slavici (n. , Șiria, Imperiul Austriac – d. , Panciu, Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.

Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural,[8] oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.[9]

L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.

Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter.”[10]

Dintre promotorii antisemitismului din România, Slavici a fost cea mai reprezentativă figură din Transilvania.[11]

  1. ^ a b Ioan Slavici (), Mara, Editura de stat pentru literatură și artă, p. 5 
  2. ^ a b Ioan Slavici, Brockhaus Enzyklopädie 
  3. ^ a b Ion Slavici, Gran Enciclopèdia Catalana 
  4. ^ a b Ioan Slavici, Autoritatea BnF 
  5. ^ a b Ioan Slavici, accesat în  
  6. ^ Ioan Slavici – scriitor și jurnalist, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ Călinescu, Istoria literaturii..., p. 449
  9. ^ Cioculescu, p. 397
  10. ^ Boia, 306.
  11. ^ en Grancea Mihaela, Moșneag Cornel, The End of a Decade and the Beginning of the War in Transylvanian Greek-Catholic Press in Jan Nelis, Anne Morelli, Danny Praet (Ed.), Catholicism and Fascism in Europe 1918 - 1945, Georg Olms Verlag, 2015, ISBN 978-3-487-15423-1, p. 384 Nota 4, accesat la 26 ianuarie 2021

Ioan Slavici

Dodaje.pl - Ogłoszenia lokalne