Juventus Torino

Juventus

Informații generale

Nume complet

Juventus Fotball club

Poreclă

Old Lady (Bătrâna doamnă)
La Fidanzata d'Italia (Iubita Italiei)
I bianconeri (Alb-negrii)
Le zebre (Zebrele)

Data fondării

noiembrie 1, 1897 (ca Sport Club Juventus)

Culori

Stadion

Juventus Stadium
(41.507 de locuri)

Campionat

Serie A

Proprietar

Exor (companie)^[1]

Finanțator

Familia Agnelli (prin Exor S.p.A)

Președinte

Gianluca Ferrero

Antrenor

Thiago Motta^[2]

Prezență online

juventus.com

Palmares

Național

Campionatul Italiei (36)
Coppa Italia (15)
Supercoppa Italiana (9)

Internațional

Liga Campionilor (2)
Cupa Cupelor (1)
Cupa UEFA (3)
Supercupa Europei (2)
Cupa Intercontinentală (2)

Echipament

Acasă

Deplasare

Alternativ

Juventus Torino (din latină: iuventus – tânăr, AFI pronunție în italiană: /juˈvɛntus/), cunoscut ca Juventus și în limbajul cotidian ca Juve (pronunție în italiană: /ˈjuːve/),^[3] este un club de fotbal profesionist cu sediul în Torino, Piemont, Italia. Clubul este al treilea cel mai vechi din țară, iar cea mai mare parte a istoriei sale, cu excepția sezonulului 2006–07 a jucat în prima divizie italiană (cunoscută sub numele de Serie A din 1929).

Fondat în 1897 ca Sport Club Juventus de un grup de tineri studenți torinezi,^[4] printre care era și primul lor președinte, Eugenio Canfari, și fratele său Enrico;^[5]^[6]^[7] echipa este condusă de Familia industriașă Agnelli din 1923, acesta constituind cel mai vechi parteneriat sportiv din Italia, făcând astfel Juventus primul club profesionist din țară.^[8]^[9]

De-a lungul timpului, clubul a devenit un simbol al italianità pentru națiune („Italienitate”),^[10]^[11]^[12], datorită tradiției lor de succes, dintre care unele au avut un impact semnificativ în societatea italiană, în special în 1930 și primul deceniu de după război;^[13] și politica ideologică și originea socio-economică a simpatizanților clubului.^[14] Acest lucru se reflectă, printre altele, în contribuția clubului la echipa națională, neîntreruptă din a doua jumătate a anilor 1920 și recunoscută ca una dintre cele mai influente din fotbalul internațional, care a avut un rol decisiv în triumful la Campionatul Mondial din 1934, 1982 și 2006.^[15]^[16]

Numărul de suporteri este mai mare decât al oricărui club de fotbal italian și unul dintre cele mai mari la nivel mondial. Susținerea pentru Juventus este larg răspândită în întreaga țară și în străinătate, în special în țările cu o prezență semnificativă a imigranților italieni.^[17]^[18]

^ (PDF) https://www.juventus.com/media/native/investor-relations-docs/Relazione%20finanziaria%20annuale%20al%2030%20giugno%202019_web.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ https://www.transfermarkt.com/-/mitarbeiterhistorie/verein/506 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Aidan Fitzmaurice (28 iulie 2010). „Juve tie the 'stuff of dreams' for Rovers”. Union des Associations Européennes de Football. Accesat în 13 iunie 2011.
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite JFC History
^ „Andrea Agnelli: the 25th chairman of Juventus”. Juventus F.C. S.p.A. official website. 19 mai 2010. Arhivat din original la 24 ianuarie 2012. Accesat în 18 august 2011.
^ (Dolci & Janz 2003, p. 124)
^ (Canfari 1915)
^ (Hazard & Gould 2005, pp. 209, 215)
^ (Tranfaglia & Zunino 1998, p. 193)
^ (Sappino et al. 2000, pp. 712–713, 1491–1492)
^ Armando Maglie (2 octombrie 2010). „Inter-Juve, resto del mondo contro il made in Italy” (în Italian). Corriere dello Sport. Arhivat din original la 29 august 2013. Accesat în 4 octombrie 2010.
^ Giovanni Arpino (3 decembrie 1969). „Quando si dice Juventus..” (în Italian). La Stampa. p. 19. Accesat în 23 ianuarie 2011.
^ During the 1930s, period which Juventus won a record of five consecutive league championships, the club experienced a sharp increace in its number of supporters, thus becoming the first in Italy to have a fan base decentralised. Also, Juventus were identified by the people at the time as "the team that represented the entire population" or "the team of Italy"—an appellative that still identifies the club mainly outside Italy,— allowing they to perform the leading role in the formation of a national identity through sport, encouraging the phenomenon of nationalisation in the country; and a symbol against the fascist government oppression due to the policy adopted by the Agnelli family in the Torinese club and FIAT, the family-owned company. Subsequently, another increase of the club's fan base as a result of the Southern migration to Turin, massive in the late 1950s and early 1960s, and the team successes at the time, became Juventus the team-symbol of the Italian economic miracle and the postwar Italian society. Cf. (Hazard & Gould 2005, pp. 208–209)
(Clark 1996, pp. 125 ss.)
(Sappino et al. 2000, p. 914)
(Kuper & Szymanski 2010, p. 136)
Giovanni Bechelloni (28 aprilie 1986). „Torino, città delle 'sfide'” (în Italian). La Stampa. p. 2. Accesat în 16 octombrie 2011.
^ According to a report of Italian State Police in 2003, the Juventus' supporters were mainly settled at the right-wings positions. However, outside the organised fan groups, the political orientation of club's fan base, due to its social and territorial heterogeneity, it does not deviate significantly from the more broadly distributed at the level of the Italian national population: it is what emerged from a survey conducted by ACNielsen institute in 2004 cited by Diario magazine, in which it was determined that the Juventus' supporters constitutes one of the few fan groups in Italy to express themselves electorally perhaps quite equally in right and left-wings; cf. (Papi 2004)
^ Peter Staunton (10 iulie 2010). „Ten World Cup teams influenced by one club”. NBC Sports. Arhivat din original la 13 iulie 2010. Accesat în 23 octombrie 2010.
^ (Graziano 2011:2–6)
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite research
^ „Juventus F.C.: nasce l'Associazione Piccoli Azionisti” (în Italian). Borsa Italiana S.p.A. 24 septembrie 2010. Accesat în 23 octombrie 2010.

[0bbd473a3b9940f557282102d038af7c-1] (PDF) https://www.juventus.com/media/native/investor-relations-docs/Relazione%20finanziaria%20annuale%20al%2030%20giugno%202019_web.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[782cb1f0c2849ebccc8cd48349026967-2] ttps://www.transfermarkt.com/-/mitarbeiterhistorie/verein/506 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[3] Aidan Fitzmaurice (28 iulie 2010). „Juve tie the 'stuff of dreams' for Rovers”. Union des Associations Européennes de Football. Accesat în 13 iunie 2011.

[JFC_History-4] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite JFC History

[5] „Andrea Agnelli: the 25th chairman of Juventus”. Juventus F.C. S.p.A. official website. 19 mai 2010. Arhivat din original la 24 ianuarie 2012. Accesat în 18 august 2011.

[6] (Dolci & Janz 2003, p. 124)

[7] (Canfari 1915)

[Hazzard-8] (Hazard & Gould 2005, pp. 209, 215)

[9] (Tranfaglia & Zunino 1998, p. 193)

[10] (Sappino et al. 2000, pp. 712–713, 1491–1492)

[11] Armando Maglie (2 octombrie 2010). „Inter-Juve, resto del mondo contro il made in Italy” (în Italian). Corriere dello Sport. Arhivat din original la 29 august 2013. Accesat în 4 octombrie 2010.

[12] Giovanni Arpino (3 decembrie 1969). „Quando si dice Juventus..” (în Italian). La Stampa. p. 19. Accesat în 23 ianuarie 2011.

[13] During the 1930s, period which Juventus won a record of five consecutive league championships, the club experienced a sharp increace in its number of supporters, thus becoming the first in Italy to have a fan base decentralised. Also, Juventus were identified by the people at the time as "the team that represented the entire population" or "the team of Italy"—an appellative that still identifies the club mainly outside Italy,— allowing they to perform the leading role in the formation of a national identity through sport, encouraging the phenomenon of nationalisation in the country; and a symbol against the fascist government oppression due to the policy adopted by the Agnelli family in the Torinese club and FIAT, the family-owned company. Subsequently, another increase of the club's fan base as a result of the Southern migration to Turin, massive in the late 1950s and early 1960s, and the team successes at the time, became Juventus the team-symbol of the Italian economic miracle and the postwar Italian society. Cf. (Hazard & Gould 2005, pp. 208–209)
(Clark 1996, pp. 125 ss.)
(Sappino et al. 2000, p. 914)
(Kuper & Szymanski 2010, p. 136)
Giovanni Bechelloni (28 aprilie 1986). „Torino, città delle 'sfide'” (în Italian). La Stampa. p. 2. Accesat în 16 octombrie 2011.

[14] According to a report of Italian State Police in 2003, the Juventus' supporters were mainly settled at the right-wings positions. However, outside the organised fan groups, the political orientation of club's fan base, due to its social and territorial heterogeneity, it does not deviate significantly from the more broadly distributed at the level of the Italian national population: it is what emerged from a survey conducted by ACNielsen institute in 2004 cited by Diario magazine, in which it was determined that the Juventus' supporters constitutes one of the few fan groups in Italy to express themselves electorally perhaps quite equally in right and left-wings; cf. (Papi 2004)

[15] Peter Staunton (10 iulie 2010). „Ten World Cup teams influenced by one club”. NBC Sports. Arhivat din original la 13 iulie 2010. Accesat în 23 octombrie 2010.

[16] (Graziano 2011:2–6)

[research-17] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite research

[supporters_world-wide-18] „Juventus F.C.: nasce l'Associazione Piccoli Azionisti” (în Italian). Borsa Italiana S.p.A. 24 septembrie 2010. Accesat în 23 octombrie 2010.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]