Back Hausa AF हौसा भाषा ANP اللغة الهوسية Arabic الهوسيه ARZ Idioma ḥausa AST Хаўса (мова) BE Хауса (език) Bulgarian হাউসা ভাষা Bengali/Bangla Haousaeg BR Haussa Catalan
| Hausa Harshen Hausa هَرْشَن هَوْسَ | |
| Vorbită în | Niger, Nigeria, Ghana, Benin, Camerun, Coasta de Fildeș, Togo, Sudan |
|---|---|
| Număr de vorbitori | L1: 43,6 milioane L2: 19,5 milioane |
| Sistem de scriere | Latin (boko) Arab (ajami) |
| Clasificare | |
Limbi afro-asiatice
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă recunoscută oficial în |  Ghana (națională) Niger (națională) Nigeria |
| ISO 639-1 | ha |
| ISO 639-2 | hau |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | hau |
| Extras | |
| Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului Su dai yan-adam, ana haifuwarsu ne duka yantattu, kuma kowannensu na da mutunci da hakkoki daidai da na kowa. Suna da hankali da tunani, saboda haka duk abin da za su aikata wa juna, ya kamata su yi shi a cikin yan-uwanci. | |
| Răspândire în lume | |
 Harta vorbitorilor de hausa (în galben) | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Hausa (/ˈhaʊsə/)[1] (hausa: Harshen Hausa) este limba cu cel mai mare număr de vorbitori din Africa Subsahariană.[2] Este limba nativă a 43 de milioane de oameni[3] din nordul Nigeriei, Niger[4] și în comunități dispersate de imigranți și comercianți în orașe mari din Africa de Vest. Dialectul vorbit în Statul Kano din Nigeria este considerat forma standard a limbii.[2] În prezent, hausa este vorbită preponderent ca limbă secundară și se răspândește rapid ca lingua franca. Este folosită pe scară largă în scopuri guvernamentale, educaționale, literare și comerciale.
- ^ en Laurie Bauer (). The Linguistics Student's Handbook. Edinburgh University Press. ISBN 978-0-7486-2758-5.
- ^ a b en William J. Frawley, ed. (). International Encyclopedia of Linguistics (ed. 2). New York: Oxford University Press. p. 130. ISBN 0-19-513977-1.
- ^ en „Hausa”. Ethnologue.
- ^ en „Hausa (Harshen Hausa / هَرْشَن هَوْسَ)”. Omniglot.