Back Черногориа AB Monténègrô ACE Черногорие ADY Montenegro AF Montenegro ALS ሞንቴኔግሮ AM Montenegro AMI Montenegro AN Sweartbeorg ANG Mọntinegiro ANN
| Muntenegru | |||||
| Muntenegru Црна Гора Crna Gora | |||||
| |||||
Deviză: Áilleacht fhiáin  | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 13.812 km² (locul 161) | ||||
| Apă (%) | 1.5 | ||||
| Cel mai înalt punct | Zla Kolata (2.535 m) | ||||
| Cel mai jos punct | Marea Adriatică (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Podgorița | ||||
| Vecini | Bosnia și Herțegovina Serbia Albania Croația Uniunea Europeană Kosovo | ||||
| Fus orar | CET (UTC+1) | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 45 loc/km² | ||||
| - Estimare 2022 | 617.213 | ||||
| Limbi oficiale | Muntenegreană | ||||
| Etnonim | Muntenegrean, muntenegreană, | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică parlamentară | ||||
| Președinte(d) | Jakov Milatović | ||||
| Prim-ministru(d) | Milojko Spajić | ||||
| Legislativ | Parlamentul Muntenegrului(d) | ||||
| Capitala | Podgorița | ||||
| Istorie | |||||
| Fondarea Principatului | |||||
| Recunoașterea de către Imperiul Otoman | |||||
| Proclamarea Regatului | |||||
| Independența de Serbia și Muntenegru | |||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2011 | ||||
| - Total | $7.029 miliarde[1] | ||||
| - Pe cap de locuitor | (locul 78th) | ||||
| PIB (nominal) | 2011 | ||||
| - Total | $4.174 billion[1] (locul 148) | ||||
| - Pe cap de locuitor | (locul 77)$6,668 | ||||
| Gini | 36,8 | ||||
| IDU (2011) | 0.771[2] (înalt) (locul 54) | ||||
| Monedă | Euro (€)2 (EUR) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | MNE | ||||
| Cod mobil | 297 | ||||
| Prefix telefonic | 382 | ||||
| ISO 3166-2 | ME | ||||
| Domeniu Internet | .me | ||||
1Constituția Muntenegrului denumește Cetinje ca capitala veche tradițională (prijestonica) a Muntenegrului. 2Adoptat unilateral;Muntenegru nu este un membru al Zonei Euro. | |||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора; pronunție muntenegreană: 
/t͡sr̩̂ːnaː ɡɔ̌ra/, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo[a] la est și cu Albania la sud-est. Este unul dintre statele succesoare ale fostei Iugoslavii, declarându-și independență în anul 2005. Capitala și cel mai mare oraș este Podgorița, în timp ce Cetinje este desemnat ca Prijestonica, adică fosta Capitală Regală a Orașului.[5]
În secolul al IX-lea, pe teritoriul Muntenegrului existau trei principate sârbești: Duklja, corespunzătoare aproximativ jumătății sudice a țării, Travunia, în vest, și Rascia(d), în nord.[6][7][8] În 1042, arhontele Stefan Vojislav condus o revoltă care a dus la independența Dukljei și la stabilirea dinastiei Vojislavljević. Duklja și-a atins apogeul sub Voislav, fiul lui Mihailo(d) (1046-81), și nepotul lui Bodin (1081-1101).[9] În secolul al XIII-lea, Zeta înlocuise Duklja ca nume al țării. La sfârșitul secolului al XIV-lea, partea de sud a Muntenegrului (Zeta) a intrat sub conducerea familiei nobiliare Balšić, apoi a familiei nobiliare Crnojević(d), și până în secolul al XV-lea, Zeta era deja mai frecvent denumită Crna Gora (în venețiană: monte negro). Mari porțiuni a căzut sub controlul Imperiului Otoman din anul 1496 până la 1878. Unele părți au fost controlate de Veneția și apoi de succesorii ei, Primul Imperiu Francez și Austro-Ungaria. Din 1515 până în 1851, conducătorii statului au fost domnii-episcopi (vlădicii din Cetinje). Familia Petrović-Njegos(d) a condus țara până în 1918. Din 1918, a fost o parte a Iugoslaviei. Pe baza unui referendum privind independența ținut la 21 mai 2006(d), Muntenegru și-a declarat independența la 3 iunie în același an.
Clasificat de Banca Mondială drept o țară cu venituri medii-superioare, Muntenegru este stat membru al ONU, NATO (de la 5 iunie 2017), al Organizației Mondiale a Comerțului, al Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, al Consiliului Europei, al Acordului Central European de Liber Schimb și membru-fondator al Uniunii Mediteraneene. Este stat candidat(d) de negociere pentru a adera la Uniunea Europeană.[10]
- ^ a b c „Montenegro”. International Monetary Fund. Accesat în .
- ^ „Human Development Report 2011” (PDF). United Nations. . Accesat în .
- ^ (PDF) https://www.monstat.org/uploads/files/demografija/pr.kretanje/2022/Vital%20statistics%20in%20Montenegro%202022.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Basic data of Montenegro Arhivat în , la Wayback Machine.Wayback Machine.
- ^ David Luscombe; Jonathan Riley-Smith (). The New Cambridge Medieval History: Volume 4, C.1024-c.1198. Cambridge University Press. pp. 266–.
- ^ Jean W Sedlar. East Central Europe in the Middle Ages, 1000-1500. University of Washington Press(d). pp. 21–.
- ^ John Van Antwerp Fine. he early medieval Balkans: a critical survey from the sixth to the late twelfth century. University of Michigan Press(d). p. 194.
- ^ „Duklja, the first Montenegrin state”. Montenegro.org. Accesat în .
- ^ „Crna Gora od danas kandidat za članstvo u EU”. metro-portal.hr. Mai multe valori specificate pentru
|lucrare=și|work=(ajutor)
Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>