Rasism ecologic

Parte a seriei despre

Discriminare

Forme generale de discriminare

Sex • Rasă • Orientare sexuală • Religie • (Diz)abilitate • Limbă • Vârstă • Specie

Forme specifice de discriminare

Antisemitism • Aporofobie • Homofobie • Heterofobie • Xenofobie • Transfobie • Serofobie • Heterosexism • Misoginie • Misandrie • Antițigănism • Islamofobie • Anticreștinism • Rasism ecologic • Discriminare sexuală la muncă

Discriminarea în România

Rasismul • Discriminarea romilor • Holocaustul în România • Antisemitismul • Antimaghiarism • Robia • Drepturile omului • Drepturile LGBT • Violența domestică • Discriminarea privind încredințarea minorilor

Manifestări

Purificare etnică • Persecutare • Pogrom • Conflict etnic • Genocid • Holocaust • Sclavie • Infracțiune motivată de ură • Violența împotriva persoanelor LGBT • Mutilare genitală • Violența împotriva femeilor • Violență sexuală • Hărțuire sexuală • Blamarea victimei • Avort selectiv • Vânătoare de vrăjitoare

Politici

Separatism • Apartheid • Legile de la Nürnberg • Căsătorii între persoane de același sex • Diferența de venit dintre bărbați și femei • Numerus clausus • Listă neagră

Metode de prevenire

Toleranță • Acțiune afirmativă • Drepturile omului • Drepturile animalelor • Autodeterminare • Desegregare • Intersecționalitate • Feminism • Multiculturalism • Integrare rasială • Integrare socială • Asimilare culturală

Vezi și

CNCD • ACCEPT • Deceniul de incluziune a romilor • Eugenism • Corectitudine politică

editează

Rasism ecologic: descrie o discriminare ce are ca bază trăsături rasiale privind reglementarea aspectelor legate de mediu. Această acțiune de discriminare este una imputabilă atât politicilor la nivel local (prin administrația locală), cât și intereselor companiilor cu producție industrială.

Tendința actuală^[1], demonstrată statistic, în ceea ce privește acest tip de politică este aceea de depozitare a deșeurilor și de plasare a diverselor tipuri de instalații emitente de noxe în zone locuite de o minoritate etnică. Faptul de a se confrunta cu probleme sociale serioase îi împiedică pe aceștia de la a-și manifesta revolta cu privire la aceste fenomene de concentrare a factorilor poluanți în habitatul lor^[2], această conduită fiind una profitabilă pentru companiile ce aleg aceste zone.

Justiția ecologică încearcă o soluționare a acestui tip de discriminare, susținând dreptul fiecărui individ de a trăi într-un mediu sănătos, un mediu care să ofere suficiente resurse pentru o viață sănătoasă, acestea fiind drepturi ale omului, afirmate și ocrotite ca atare în diverse tratate internaționale^[3].

În ceea ce privește rasismul ecologic la nivel internațional, țările cu o industrie poluantă puternică exportă deșeurile cu un grad înalt de nocivitate în țările aflate în curs de dezvoltare, condițiile socioeconomice și de rasă fiind factori determinanți în procesul de selecție al deversări și stocării acestora^[4].