Regatul Iuda | ||||
Regatul Iuda sau Iudeea | ||||
מַלְכוּת יְהוּדָה | ||||
| ||||
Regatul Iuda în verde deschis | ||||
Capitală | Ierusalim | |||
---|---|---|---|---|
Limbă | evreiască sau ebraică (limbă oficială), tiberiană | |||
Religie | religia canaaniților[*][1] Ancient Mesopotamian religion[*][1] iudaism[1] Iahvism[*][1] Ancient Israelite religion[*] | |||
Guvernare | ||||
Formă de guvernare | Monarhie | |||
Rege | ||||
- 931 î.Hr. – 914 î.Hr. | Roboam | |||
... | ||||
- 597 î.Hr. - 586 î.Hr. | Sedechia | |||
Istorie | ||||
Epoca istorică | Antichitate | |||
Moartea lui Solomon | ||||
Fondare | ||||
Cucerit de Babilon | 586 î.Hr. | |||
Exilul Babilonean | 586 î.Hr. | |||
Date statistice | ||||
Suprafață | ||||
- | 8.900 km² | |||
Economie | ||||
Monedă | Siclu | |||
Modifică date / text |
Iudeea (Regatul de Sud), Regatul Iuda sau Regatul Iudeei (ebraică: מַמְלֶכֶת יְהוּדָה Mamléḵeṯ Yehudāh; akkadiană 𒅀𒌑𒁕𒀀𒀀 Ya'uda; aramaică 𐤁𐤉𐤕𐤃𐤅𐤃 Bēyt Dāwīḏ) a fost un regat din Epoca Fierului din Levantul de Sud. Biblia ebraică îl descrie drept succesor al monarhiei unite, un termen care denotă Regatul Israel condus de regii biblici Saul, David și Solomon și acoperind teritoriul celor două regate istorice, Iuda și Regatul Israel (Samaria); dar unii cercetători, inclusiv Israel Finkelstein și Alexander Fantalkin, cred că dovezile arheologice existente cu privire la Regatul Iuda dinaintea secolului al VIII-lea târziu î.Hr. sunt prea firave, iar metodologia prin care au fost obținute dovezile este greșită.[2][3] Acești cercetători cred că, înaintea acelui timp, regatul nu era mai mult decât o mică entitate tribală care era limitată la Ierusalim și vecinătățile sale imediate.[4][5]
Conform lui William G. Dever, un arheolog mainstream dar foarte conservator,[6] în secolul al X-lea î.Hr. Regatul Iuda era „un stat aflat într-un stadiu timpuriu și rudimentar”, care „nu a fost bine consolidat până în secolul al IX-lea î.Hr.”, iar Regatul Israel a avut o dezvoltare separată în secolul al IX-lea î.Hr.[7]
În secolele al X-lea și al IX-lea î.Hr., se pare că teritoriul Regatului Iuda a fost slab populat, limitat la așezări rurale, cele mai multe dintre ele nefortificate.[8] Ierusalim, capitala regatului, probabil nu s-a impus drept centru administrativ important până la sfârșitul secolului al VIII-lea; înainte de asta, sugerează dovezile arheologice, populația sa era prea mică pentru a susține un regat viabil.[9] În secolul al VII-lea, populația sa a crescut foarte mult, prosperând ca vasali ai Asiriei (în ciuda revoltei lui Ezechia împotriva regelui asirian Senaherib),[10] dar căderea Imperiului asirian și întrecerea dintre Egipt și Imperiul neo-babilonian pentru controlul Mediteranei de Est a dus la distrugerea regatului într-o serie de campanii militare dintre 597 și 582, la Exilul babilonian și încorporarea Regatului Iuda drept provincie a Imperiului neo-babilonian.
...an important group of archaeologists and biblical scholars formed the view that in reality the kingdom of David and Solomon bore little resemblance to the biblical portrait of an extensive, powerful, united monarchy. This view derives primarily from the fact that no 10th century BCE archaeological finds exist that could corroborate claims of the existence of a magnificent biblical kingdom extending from Be'er Sheva in the south to Dan in the north. Accordingly, these scholars and archaeologists conclude that the so-called kingdom was no more than a small tribal entity, meager in substance and sparse in population, which did not extend beyond the boundaries of Jerusalem and its immediate surroundings.
Sargon's heir, Sennacherib (705–681), could not deal with Hezekiah's revolt until he gained control of Babylon in 702.