Un sat este o așezare umană specifică mediului rural. De obicei, acest tip de așezare este mai mare decât un cătun și mai mică decât un oraș.
După o altă definiție, satul este o așezare umană mai puțin dezvoltată din punct de vedere edilitar gospodăresc a cărei populație se ocupă îndeosebi cu agricultura, constituind o categorie social - teritorială complexă; este alcătuită dintr-o aglomerare de case și construcții gospodărești anexe într-un teritoriu cu specific rural. [1]
Satele erau cea mai răspândită formă de comunitate până la începutul Revoluției industriale, care a dat startul procesului de urbanizare.
Deși există multe tipuri de organizare a satelor, în general un sat tipic este mic, consistând din 5 până la 30 de familii. În vechime, casele erau situate unele lângă altele pentru apărare (cuvântul "sat" provine de la latinescul fossatum care însemna fortificație), iar zona dimprejur era cultivată.
La sat principalele activități economice sunt agricultura și meșteșugăritul.