Tenochtitlan (pronunție: [tɛ.nɔtʃ.tɪ.tɬaːn]) ori, alternativ, Mexico-Tenochtitlan, (în limba Nahuatl semnificând "Mexico printre cactuși de piatră") a fost capitala statului, apoi a Imperiului Aztec între 1325 și 1521, fiind construit pe o insulă și pe extensiile acesteia din lacul endoreic Texcoco, care este astăzi parte a Districtului Federal, arie federală din centrul Mexicului. În timpul maximei sale înfloriri, Tenochtitlan a fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii, cu o populație de peste 200.000 de locuitori.
Orașul a fost capitala statului unificat aztec, mai târziu cunoscut în istorie ca Imperiul aztec. Din 1428, anul constituirii Triplei alianțe aztece, și până la distrugerea sa din 1521, statul aztec a devenit suficient de mare (având foarte probabil la apogeul său o populație totală de aproximativ 19 - 19,5 milioane de oameni) pentru a purta "legitim" numele de Imperiu, devenind de fapt o federație a orașelor Tenochtitlan, Texcoco și Tlacopan, federație cunoscută și sub numele de Tripla Alianță Aztecă, aflată sub hegemonia orașului capitală Tenochtitlan. Tributul provenit din provinciile aparținătoare, care era împărțit după raportul 5:3:1 între Tenochtitlan, Texcoco și Tlacopan (după alte surse, 2:2:1, raport care este însă puțin probabil), este o indicație indirectă, dar clară a raportului de putere existent în Imperiu.
Orașul a fost distrus de către conchistadorii spanioli în anul 1521. Capitala Mexicului de azi, Mexico City, a fost construit pe ruinele fostei capitale a Imperiului aztec și în decursul secolelor care au urmat, cea mai mare parte a lacului Texcoco a fost treptat secată.