Back Totalitarisme AF Totalitarismus ALS ፍፁም ጠቅላይ AM الشمولية Arabic الانظمه الشموليه ARZ Totalitarismu AST Totalitarizm AZ توتالیتاریزیم AZB Таталітарызм BE Таталітарызм BE-X-OLD
| Parte a seriei Politică | ||||||||
| Forme de guvernământ | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Structura de putere | ||||||||
|
||||||||
| Sursa de putere | ||||||||
|
||||||||
| Ideologia puterii | ||||||||
|
||||||||
| portal Politică | ||||||||
Totalitarismul este un sistem politic în care societatea este „total” controlată.
Regimuri autoritare (de exemplu, monarhie absolută sau dictatură) au existat pe tot cursul istoriei. Totalitarismul a apărut în secolul XX și are caracteristici distincte.
Atributul de „totalitar” nu este dat de cât de completă este puterea sau de intens controlul conducerii în domeniul politic (ceea ce există deja într-un regim autoritar), dar de cât de extinsă și amplă se manifestă intruziunea într-o viață socială care în mod normal nu are de-a face cu politica. În regimurile totalitare distanța între stat și societate este, practic, anulată. Puterea partidului unic întrupată de stat [1] pătrunde până și în viața particulară a fiecărui cetățean.
Comunismul, nazismul și fascismul sunt exemple de sisteme totalitare. Conceptul de societate deschisă este opus ideologiei totalitare.
- ^ De exemplu, în guvernările comuniste partidul este sursa primară de autoritate, nu statul (partidul se manifesta prin stat, nu statul prin partid). Autoritățile de partid erau împuternicite să decidă ce trebuie făcut, de ce și de către cine. Autoritățile de stat puneau în practică deciziile luate la întruniri de partid. Din acest motiv de exemplu, planurile cincinale de dezvoltare națională erau aprobate la congrese de partid (nu la ședințe de guvern), și de ce funcția de secretar general al partidului (o funcție cu atribuții limitate la promovarea intereselor de partid într-o democrație) era mai importantă decât cea de prim-ministru sau de președinte al statului.